Șpaga de la Provident

România este încă un El Dorado est-european, un teritoriu afirmat dezolant, dar plin de resurse zemoase și atractive, frecventat de aventurieri, pe principiul că banii se fac în locuri ciudate şi se cheltuiesc în locuri frumoase.

La noi, resursele sunt de multe feluri – umane, naturale, legislative, climatice, politice. În principiu se ştie cât şi unde există. Dacă ai uneltele potrivite, relaţiile sau şansa, câştigul va veni, inevitabil.

Privind din această perspectivă, marile companii, binedefinite ca şi multinaţionale, exploatează întreg ansamblul de resurse, obţinând foloase uriaşe, dar oprimând atât clienţii cât şi angajaţii. Alături de aceste mecanisme, o cohortă de mici entităţi înfiinţate din elanul corupţiei corporatiste subexistă şi coexistă ca un microcosmos aparent necesar, dar în esenţă obscur, greu de înţeles şi deosebit de nociv.

Marile corporaţii se ascund sub norme interne, proceduri şi regulamente. Totul pare a fi luminos, corect şi coerent, dar, din interior spre exterior, nimic bun nu iese.

Provident Financial Romania IFN SA este o companie românească cu capital străin, înfiinţată în anul 2006 şi înregistrată în Registrul General BNR sub numărul RG-PJR-41-010178, având ca acţionar majoritar grupul internaţional Personal Finance LTD, companie britanică listată la LSE, cu o valoare a acţiunii de 155.8 GBP, la închiderea bursei de vineri 21.06.2019.

În alte jurisdicţii, mai puţin corupte şi mai bine reglementate, brand-ul Provident există, doar că nu vinde bani. Vinde asigurări, vinde produse financiare legate de asigurări, dar nu bani şi nu cămătăreşte.

În România, profitând la maximum de Legea 93/2009, compania Provident Financial Romania IFN SA vinde bani, credite, încasând dobânzi efective anuale de până la 130%.

Din actele de sesizare ale instanţelor penale cu privire la infracţiunile de cămătărie a grupurilor organizate (clanul Cămătarilor, clanul Caranilor, etc) reiese că dobânzile pe care le practicau aceştia erau cam tot în jurul acestor valori, în medie de 130% pe an. Dar asta este o altă poveste.

Cu toate că afacerea International Personal Finance în România este foarte profitabilă, IFN-ul românesc cu capital străin declarând, la nivelul anului 2018, 170 milioane de euro cifră de afaceri, într-un mod imposibil de înţeles, Provident România alege să facă studii de piaţă ieftine, semnând şi plătind facturi unei societăţi înfiinţate cu 2 ani în urmă, destul de obscură, fapt care ne-a atras atenţia.

Societatea se numeşte ISense Solutions SRL, cu cifră de afaceri declarată de aproximativ 400 mii euro, cu sediul social într-un apartament din Sectorul 2, cu profit mic, deci cheltuieli mari, şi doi acţionari: Andrei Canda şi Traian Năstase, ambii doctori în sociologie. Concret, ISense Solutions SRL a fost selectată de către Provident, nu se ştie pe ce considerente sau criterii profesionale ori economice, în vederea realizării unor studii de piaţă.

Sistemul prin care se face studiul de piaţă este pe cât de primitiv, pe atât de discutabil.

În perioada februarie–martie 2019, pe platforma E-Jobs, ISense căuta „persoane dinamice cu aspect plăcut pentru ocuparea unui loc de muncă ca operator cercetare piaţă.” Pentru cei care au aplicat, interviurile au fost susţinute în strada Occidentului nr. 3, la sediul secundar al ISense Solutions, de către numita Simona, angajată a ISense Solutions. În final nimeni nu a fost  angajat.

În schimb, la foarte scurt timp, oamenii care au participat la interviu au fost contactaţi de către aceeaşi angajată a ISense şi invitaţi la o a doua întâlnire-discuție, în cadrul căreia li s-a propus să lucreze ca operatori ocazionali de piaţă, fără nicio formă legală de angajare.

Provident, clientul societăţii ISense, dorea să afle dacă clienţii săi, persoane fizice care au contractat credite cu dobânzi de până la 130%, erau multumiţi de serviciile prestate de IFN.

În acest sens,  fără nicio formă legală, fără nicio bază contractuală sau vreun oarecare fel de angajament, aplicanţii la un job ISense, cei ce participaseră şi la cea de-a doua întâlnire, au primit, pe adresele de e-mail personale, baze întregi de date ce conţineau mii de numere de telefon, coduri client alocate de Provident, date şi sume angajate. La numerele de contact urmau să sune, spunând că sunt de la Provident, folosindu-şi propriile telefoane mobile, din propriile locuinţe, din propriile birouri, grupuri sanitare sau parcuri, fiind deci colaboratori informali ai ISense.

ISense Solutions SRL a distribuit date cu caracter confidenţial ale unor năpăstuiti de soartă, dar şi detaliile de creditare cu Provident.

Dar nu aici se opreşte enormitatea acestui aspect. Aceşti operatori veleitari clandestini, la cererea celor de la ISense, au putut introduce în acest sistem de lucru pe oricine doreau, fără ca obligaţia de diligenţă minimală să fie măcar luată în considerare, darămite executată. Persoane complet necunoscute celor de la firma de studii de piaţă au primit mii de numere de telefon ale clienţilor Provident, numere pe care aceste persoane le-au apelat şi, spunându-le interlocutorilor că sună de la Provident, Dumnezeu ştie ce alte informaţii au mai putut obţine şi în ce scop.

Orice „operator” cooptat în această măreaţă întreprindere printr-un angajament verbal a fost încurajat să implice în cauză amici, cunoscuţi, vecini, rubedenii, oameni cărora nimeni nu le-a verificat cazierul judiciar sau evaluat starea de sănătate mintală.

La finalul acestui exemplar studiu de piaţă, toti operatorii ilegali au fost plătiţi. Tot ilegal. Adică direct, lichid, fără acte, ad labam. Cu 8 lei per formularul completat, adică pe numărul apelat, plus 50 de lei, per total, pentru utilizarea telefonului propriu.

Banii au fost transferaţi de eterna Simona, probabil unica angajată ISense, din contul ei personal, în conturile persoanelor numite generic „operatori”. La motivul plăţii a fost trecut „salariu”. Simona a primit cumva banii de la contabilitatea ISense.

8 lei costă datele confidenţiale ale unui om ce plăteşte o dobândă de până la 130%, pentru că a avut odată nevoie stringentă de 1000 de lei.

Se impune următoarea întrebare:

Cum este posibil ca Provident, companie reglementată şi supravegheată de Banca Naţională a României, deţinută de IFP, companie publică şi listată la London Stock Exchange, care este sub incidenta supraveghere a FCA şi PRA (Financial Conduct Authority şi Prudential Regulation Authority ) să poată gestiona astfel, prin intermediul unor asemenea parteneri, date cu caracter descris de lege ca fiind confidențial?

Un singur răspuns pertinent și logic poate exista: cineva din interiorul reglementatei și supravegheatei companii Provident este implicat în infracțiunea de luare de mită, iar cineva din autohtona Isense în darea de mită. Adică, mai mioritic, se întâmplă un „para-n-dărăt”.

Daca ar fi asa, atunci apare o altă legitimă întrebare: Care să fie nivelul șpăgii, ca să merite asemenea expuneri a datelor unor oameni fără vină?

Sunt importante datele cu caracter personal? Cui îi pasă de ele?

Pentru Provident contează dobânda de 130% pe an, randamanetul uriaş al investiţiei.

Pentru debitori, grija privind restituirea împrumutului şi plata dobânzii de 130% nu mai lasă loc altor griji.

Pentru ISense contează cei 15-20 de euro per formular completat primiţi de la Provident.

Pentru amărâţii de prestatori la negru ai ISense contează cei 8 lei primiţi pe cap de datornic interogat.

Pentru Statul Român contează că la noi dau buzna investitori importanţi din Marea Britanie, contează că merge, cică, creditarea şi că se mai duc ceva bănuţi în consum.

Respectând deontologia profesiei noastre, în ziua de 13 iunie 2019, am cerut un punct de vedere din partea societăţii ISense Solutions SRL. Am fost ignoraţi plenar.

În 17 iunie am scris Provident utlilizând o adresă publică de contact.

La data de 18 iunie am informat în scris IPF UK.

La data de 19.06.2019, a apărut o primă reacţie a domnişoarei Elena Ungureanu, persoana responsabilă, din partea Provident, în relaţia cu mass-media, care, în convorbiri telefonice, ne-a afirmat faptul că nu are cunoştinţă de cele susţinute şi probate de noi, astfel ne-a solicitat ca termen pentru exprimarea punctului de vedere data de 01.07.2019. Doar că, între timp, am primit din partea Provident, un punct de vedere pe care îl puteţi găsi ataşat acestui articol. Punctul de vedere este o traducere grotescă, cu ajutorul Google Translate, a unui text lemnos de câteva rânduri, din limba engleză corporatist-colonialistă, în limba română birocrat-nepăsătoare.

Eugen Chiracu