9 aprilie 2020, orele 17.30, Doamna Briceag Georgeta se uita stupefiata la ecranul telefonului mobil ce suna strident:
– Alo, da va rog! Răspunse femeia cu un glas stins
– Buna seara, spuneti-mi doamna, ati luat biopsia? Intreba grăbit medicul ce o apelase.
– Da domnule doctor. Am luat-o.
– Aha, bine. Pai, sa mi-o aduceți. El, cum este? Intreaba cu puternic iz de aroganta complezenta acelasi medic erou.
– El? Este bine. A murit!
Liniste!!!!
– Ah, cum? Mda, bine, Multumesc.
Si apelul s-a incheiat la fel de grăbit cum a fost si inițiat!
15 zile, o jumatate de luna, a stat doamna Briceag in fata porților Spitalului Militar din Bucuresti.
Sute de apeluri telefonice si zeci de emailuri, prin care Georgeta Briceag a implorat pe oricine răspundea la telefon sa ii permită sa isi vada omul cu care petrecuse 37 de ani din viata sau macar sa ii se spuna ceva, orice, despre starea acestuia!!
Plimbat intre spitale, un om vesel, un barbat in varsta de 62 de ani, inalt ca un munte, moare singur pe un pat de spital, moare in timpul pandemiei de CoVid, intre Ordonanțele Militare 3 si 4, intr-un salon gol din Bucureștiul ce astepta ravagiile epidemiei de Coronavirus.
Strigătele de disperare ale soției, apelurile si mesajele nu au fost auzite, nu au fost luate in seama si nu au fost mediatizate de nici o televiziune, de nici un post de radio si de niciunul dintre politicienii nostri platiti din banii publici.
40 de ani au platit doamna si domnul Briceag cotizațiile catre Fondul Unic de Asigurari de Sanatate. 40 de ani au platit acesti oameni, doctorii si spitalele ce astazi încasează alti bani pentru falsul “eroism”, medici specialiști ce au devenit astfel complici la cea mai mare minciuna din istoria omenirii si care au reusit sa transforme o meserie nobila intr-o organizatie criminala cu principii Omerta.
Jan Briceag in varsta de 62 de ani, un barbat la 1.87 m, puternic si vesel, mare iubitor de glume si pescuit, a ajuns pe la sfarsitul lui februarie in Spitalul de Pneumoftiziologie Sfântul Stefan. In urma unui CT se interpretează un posibil cancer pulmonar.
Urmeaza Spitalul de Urgenta Floreasca unde se prevalează materie in vederea unei biopsii.
Presedintele Romaniei declara Starea de Urgenta. Apar comitetele pentru situațiile de urgenta si pentru o comunicare strategica si sunt emise primele Ordonanțe Militare.
Jan Briceag, glumind ii spune Georgetei pentru a liniști-o: “Si cu cancer si fara cancer, de mine nu scapi”
Dar, odata cu starea de urgenta, odata cu CoVid-ul, externarea lui intervine rapid. Este trimis acasa fara rezultatul biopsiei, fara tratamente si fara supraveghere medicala de specialitate. Oncologia impune ca si in cazul unei suspiciuni, supravegherea medicala oncologica sa fie permanenta avand in vedere ca in experienta, cancerele pot evolua foarte rapid.
Dar, CoVid-ul a primat multor alte vieti!!
Televiziunile au bubuit, stirile si emsiunile au intoxicat canalele tv si toti oamenii planetei ridicând nivelul de stres si tema la maximum posibil.
Jan Briceag face un AVC!
Acasa fiind, așteptându-și sentința spitalicească si auzind la televizor cum toate spitalele se inchid, un vas de sange ii pocnește in creier si ii fura violent darul vorbirii paralizându-i partea stanga a corpului.
In data de 22 martie 2020 – Jan Briceag pleaca zâmbind din casa alaturi de doi angajati SMURD, mergând singur spre ascensorul blocului, in timp ce ii facea cu ochiul soției sale.
Din acea data, doamna Briceag nu si-a mai vazut sotul, prietenul si protectorul de o viata! A fost ultima data cand l-a vazut mergând, zâmbind si facand cu ochiul.
Moartea lui Jan Briceag a survenit așteptând rezultatele biopsiei, rezultatele testelor CoVid si….pe sotia sa.
Pe 6 aprilie 2020, dupa inumane eforturi, doamna Briceag ajunge sa isi vada sotul.
Vis-a-vis de camera in care acestuia i-au curs ultimele lacrimi, se afla o camera a asistentelor medicale angajate ale Spitalului Militar. Vorbeau tare, fara măști, 5-6 persoane intr-o încăpere de cca. 12 mp, beau cafea si erau supărate ca spitalul este gol si ca ele nu primesc cei 500 de euro promiși de Johannis.
Georgeta Briceag auzea ca prin vis schelalaiala femeilor din încăperea alăturată, neputând sa isi ia privirea de pe chipul tumefiat si abrutizat al soțului ei.
Acela nu era Jan.
7 Martie 2020 – Morga Spitalului Militar: 50 lei daca vrei sa il vezi!
Plateste 50 de lei si il vede: pe o lespede rece de piatra, intr-un miros abuziv de formol si moarte, veselul Jan Briceag nu mai putea face cu ochiul.
Jan Briceag a fost ucis de doua evenimente: epidemia de CoVid si de o bacterie nocosomiala contactata in spital.
Jan Briceag nu avea CoVid si nu a murit de CoVid.
Pe acest subiect am scris in urma cu doua saptamani, doar ca la acel moment se așteptau inca documentele acestor oameni. Vezi articolul aici.
Ceea ce nu au inteles jurnaliștii O.C.H.R. este de ce nu a fost lasata aceasta femeie sa isi vada sotul in perioada 22 – 6 martie 2020 in Spitalul Militar?
De ce in toata aceasta perioada, singurului aparținător in viata, doamnei Briceag, nu i-au fost oferite informatii sau explicatii despre situatia si starea soțului dumneaei?
Ce anume ascunde Spitalul Militar in privința pacienților din perioada ecluzei CoVid?
In urma preluării acestui caz de catre O.C.H.R., avocatul Iliescu Alexandru Elvir si-a exprimat disponibilitatea de a o reprezenta pro-bono pe doamna Briceag in toate demersurile ce urmeaza a le face in vederea atragerii răspunderii penale a tuturor celor răspunzători pentru aceste crime săvârșite in mod concertat prin acte normative aberant emise, prin complicitatea cadrelor medicale si prin nepăsarea politicienilor din opoziție ce ar fi putut supune controlului parlamentar sau constitutional legile emise impotriva poporului roman.
Eugen Chiracu
Dorinel Stefan
Vlad Niculcea
