In mai 2018, președintele Donald Trump a restructurat și redus dimensiunea unității de pregătire pandemică de sub subordinea Consiliului National de Securitate. Desigur pare prost judecată în retrospectivă, dar avand in vedere ca Trump nu a fost singurul presedinte american ce a facut asta, judecata noastra este justificata. Altmiteri, ne am convins ca in incintele silozurilor ermetice birocratice, liderii lumii fac greseli iremediabile, creand cutremure economice si financiare odata la ceva timp.
Dar oare, chiar fac greseli ?
In cadrul amplelor reuniuni economice si financiare, mondiale sau segmentate (World Financial Forum, G7,G9, etc), inchiderea completa a economiilor lumii din cauze virale pandemice nu a fost niciodata luata in considerare. Deseori s-a vorbit despre « contagiune » in crize financiare, dar referirea era strict metaforica si nu literara.
Astazi, deliberat, se inchid economii statale pe motiv de protectie a sanatatii publice.
Dupa 700 de zile.
În 2008 am observat cum incertitudinea financiară se răspândește de la încetinirea creșterii valorilor imobiliare către piețele financiare iar de acolo până la bilanțurile băncilor majore ca un virus respirator, facand ravagii in sectoare pe care toti marii GURU ai investitiilor le cantau ca fiind cele mai sigure. Am vazut cum o astfel de unda de soc – poate crea un atac de cord economic.
În cele mai grave momente, în perioada de iarnă a anilor 2008-2009, în fiecare lună s-au înregistrat peste 750.000 de pierderi de locuri de muncă – în total 8,7 milioane de-a lungul recesiunii.
Marile companii de productie cum ar fi GM și Chrysler au intrat în faliment. Pentru economia globală, aceasta a dezlănțuit cea mai mare contracție din comerțul internațional văzuta vreodată.
Datorită intervenției masive a politicii monetare și fiscale, fenomenul economic nu a devenit o recesiune profundă și prelungită.
După o contracție de 4,2 la sută în produsul intern brut, o recuperare a început în a doua jumătate a anului 2009. Șomajul a atins un nivel de 10% în octombrie 2009.
Dar oamenii au circulat, consumat, cheltuit, produs, consumat din nou, invatat, dezvoltat si pana la urma, s-au adaptat si dupa aproape 700 de zile, unele rani incepusera sa se inchida si chiar sa se vindece. Altele nu s-au inchis nici pana astazi.
Dupa doar 14 zile.
Este prea devreme pentru a prezice cu responsbilitate cursul crizei economice cu care ne confruntam din cauza coronavirusului. Dar o recesiune este inevitabilă. Industria mondială a producției a fost oricum suficient de agitată în 2019.
Acum închidem în mod deliberat economiile majore ale lumii pentru cel puțin câteva luni. Fabricile se închid, magazinele, sălile de sport, barurile, școlile, colegiile și restaurantele închid.
Primii indicatori rezultati de o aritmetica simpla sugerează că pierderile de locuri de muncă în lume ar putea atinge zece milioane pe lună între martie și iunie. Daca doar in Romania si doar in perioada 16.03-20.03.2020 (4 zile), aproape 500,000 de oameni au fost scosi din circuitul economic, calculul celor zece milioane de viitori someri in fiecare luna nu este deloc absurd si nici macar pesimist. Aceasta ar fi o scădere ceva mai accentuată decât în 2008-2009, credem noi. Acesta ar fi un dezastru fara revenire.
Pentru sectoare precum industria aeriană, impactul va fi mult mai grav. Costurile estimate de IATA doar pentru 2020 pot insuma 29,7 miliarde dolari. În industria petrolieră, perspectiva contracției pieței a dezlănțuit un război nemilos de prețuri între OPEC, Rusia și producătorii de șist. Aceasta magma financiara, acest trend spre 10 usd/baril, va schimba pentru totdeauna sectorul energetic si asa puternic îndatorat. Cum ? Nu stim, pentru ca aceasta situatie nu are precedent in istorie. Tot ce stim, ca si niste profani ai economiei, este ca odata declansate incapacitatile de plata ale marilor rafinarii, subdimensionarea productiei petroliere devine inevitabila; o explozie in pretul energiei este doar o chestiune de timp, situatia fiind exploatata de cei supravietuitori.
Datoriile corporative (prin obligatiunile emise de firme) sunt astazi cu 200% mai mari decat erau in anul 2008. La februarie 2019, la nivel mondial datoria totala a companiilor private era de 29 trilioane dolari. Contractarea mondiala a comertului va provoca o disparitie in lant a celor mai mari companii, situatie ce va crea un dezastru economic prin care persoanele fizice si juridice, investitori profesionali sau trusturi de administrare a capitalului (Asset management funds) vor fi eradicate odata cu valorile pierdute, creand astfel o prelungire si sucumbare a recesiunii in derulare, aspecte mentionate chiar de fostul presedinte FED, Janet Yellen.
Recesiune sau Depresie Financiara ?
Mulți economiști și analiști sunt îngrijorați că focarul de coronavirus ar putea perturba viața în lume pentru o perioadă îndelungată și, la rândul său, ar putea duce economia într-o recesiune. Vanzarile mari ale acțiunilor din ultimele zile și datele economice mai puțin placute din China și SUA au alimentat această temere, intensificand reactiile de vanzare in panica.
Într-un posibil negru scenariu, economia ar putea încetini și mai departe – dincolo de o recesiune și într-o depresie?
Acest lucru poate părea extrem de puțin probabil doar uitându-ne la istorie. Din 1854 au existat 33 de recesiuni, potrivit National Bureau on Economic Research, dar o singură depresie – Marea Depresie care a durat între 1929 și 1938.
Intervalul de timp face diferenta dintre recesiune și depresie. În timp ce o recesiune este de obicei declarată atunci când activitățile economice scad pentru două trimestre consecutive, o depresie înseamnă că declinul a durat mult mai mult timp – de obicei ani de zile – cu un impact mult mai profund.
În timpul Marii Depresii, de exemplu, producția economică a Statelor Unite a fost redusa cu 8,5% în 1930, urmată de o scădere de 6,4% și, respectiv, 12,9%, în 1931 și 1932. In 1933, cei 4 ani de contractie a lasat economia la doar jumatate din ceea ce fusese in 1929.
O perioadă extinsă de deflație a determinat apoi scăderea bruscă a prețurilor de consum, a salariilor muncitorilor, a valorilor proprietatilor și a comerțului global, ceea ce a generat enorme falimente și uriase pierderi a locurilor de muncă. The Bureau of Labor Statistics a estimat că rata șomajului a crescut până la aproape 25% în 1933.
La o populatie a Statelor Unite de 120 mlioane in 1930, rezulta ca 35 de milioane de oameni au fost someri in perioada 1930-1935.
In conditiile date, in doar 4 zile, in Romania, fenomenul generat prin act administrativ in vederea combaterii epidemiei nationale de CoVid marcheaza deja 500,000 de someri la o populatie de 20 milioane de cetateni. Asta reprezinta 2,5% din totalul populatiei. Si asta in doar 4 zile si dupa inchiderea doar a activitatii HORECA. Ce se va intampla cand se vor inchide magazinele, mall-urile, societatile de servicii, productia aferenta magazinelor si mall-urilor, etc ?
Cat costa 14 zile ?
Scaderea preturilor actiunilor nu inseamna o criza. Inseamna speculatie. Daca asta s-ar intampla in parametri si conditii normale de prêt, volatilitate si volume tranzactionate !
Dar, am asistat la reactii complet diforme pana acum. Reactii anormale si destul de ingrijoratoare. Scufundarea pietelor de capital din ultimele săptămâni pare să sugereze că investitorii sunt atat de speriati incat vand la orice prêt, considerand că întreruperile provocate de pandemie în economie ar putea fi mai severe decât se așteptau.
Toți cei trei mari indici ai SUA au căzut pe teritoriul negativ al burselor la o viteză record. Dow Jones Industrial Avarage (DJIA) a fost descompus cu 13% in ziua de luni, administratia NYSE fiind obligata sa inchida sedintele de tranzactionare (conform unui protocol cunoscut si aplicat) pentru a evita un dezastru, aceasta fiind cea de-a doua cea mai proastă sesiune din toate timpurile, clasându-se doar putin în urma valorilor tranzactionate din Black Monday din 1987.
Nici măcar Marea Depresie nu a generat o scădere atat de agresiva a indicelui DJIA.
Analistii si traderii se asteptau la miscari bursiere, dar nu la asa ceva. Si asta pentru simplul fapt ca nu s-au uitat cu atentie la Teritoriul Zero al SARS Cov 2 : CHINA
China, unde a început pentru prima dată focarul Covid-19, oferă câteva indicii: economia a suferit o scădere istorică în primele două luni ale anului, în ciuda creșterii solide inregistrata înainte de izbucnirea epidemiei. Pentru ianuarie și februarie, producția industrială a scăzut cu 13,5% față de perioada anterioară, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 20,5%, investițiile în active fixe au scăzut cu 24,5%, iar rata șomajului a sărit la 6,2%. Si asta doar in timpul epidemiei lor. Astazi, China inregistreaza pierderi continue, pierderi masive, concedierile si somajul sunt la maximele ultimilor 25 de ani, pentru ca lumea, dependenta de China, s-a oprit partial si in curand se va opri total.
Cifrele de mai sus trag semnalul de alarmă. Lucrurile pot deveni urate oriunde extrem de repede avand in vedere ca cele amintite s-au intamplat fara ca magazine, restaurante, hoteluri, sa fi fost inchise, fara ca 75% din zborurile internationale sa fi fost anulate si fara ca milioane de oameni sa devina din angajati-someri in doar cateva zile. Activitatea de productie din regiunea New York – considerată adesea un indicator cheie al tendinței la nivel mondial – s-a diminuat considerabil, analiza productiei a New York Fed a scăzut la -21,5 în martie, începând cu -12,9 în februarie – cea mai mare scădere intr-o singura lună din istoria Americii.
Asadar, cat costa cele 14 zile ?
Pana la acest moment va dam un singur exemplu : Dow Jones Industrial Avarege avea o capitalizare de piata la 31.12.2019 in valoare de 8 trilioane usd. La momentul scrierii acestui articol, pierderea procentuala este de aproximativ de 30%, ceea ce rezulta o pierdere absoluta de 2,7 trilioane USD. Asta insemna ca doar din DJIA este inregistrata o pierdere de 11% din total PIB al USA.
Scenariu de risc: o simpla pandemie
Pentru o analiza corecta si cat mai concreta in aceasta situatie fara precedent, am ales niste puncte de referinta istorice, dar doar pentru a putea sustine matematic si analitic o opinie.
În cadrul scenariului de risc presupunem că efectele asupra diverselor economii vor fi îndelungate și severe. Efectele ipotezelor utilizate în cazul de bază vor fi, de asemenea, mai grave și vor dura mai mult timp în scenariul pandemiei. Astfel am luat in considerare o serie de ipoteze logice:
Orele lucrate vor scădea în toate țările:
- Întrucât in scenariul pandemic se așteaptă ca blocajele in activitatea curenta să crească la nivel mondial, se reduc temporar numărul de ore lucrate per angajat în toate țările. Acest lucru se realizează folosind numarul orelor de lucru în Taiwan și Hong Kong în timpul epidemiei SARS ca punct de referință. Acesta a fost intr-o medie de 2 ore /zi/lucrator pentru o perioada de 80 de zile lucratoare. Sursa ; https://www.cdc.gov.tw/En/Category/ListContent/bg0g_VU_Ysrgkes_KRUDgQ?uaid=u1D6dRGtmP4Q5YA1GmSKIw
Productivitate:
- Întreprinderile care se confruntă cu dificultăți financiare în șocurile de producție vor fi obligate să-și reducă bugetele de cercetare și dezvoltare, ceea ce va afecta inovația și creșterea productivității.
- Sinergiile de Productie, acele lanturi comerciale implicate in procesul de productie , vor deveni mai puțin integrate într-o mare măsură prin inchiderea fortata ori naturala a unora dintre participanti.
- În prezent, aceste mecanisme sunt dispersate în întreaga lume pentru a permite producția eficientă din punct de vedere al costurilor. Acum, COVID-19 expunand vulnerabilitatea disparitiei acestor lanțuri de productie globala, întreprinderile in speranta supravietuirii economice, vor decide să reducă pierderile și să accepte costuri de producție mai mari.
- Valoarea produselor de larg si imediat consum va creste exponential creand astfel o inflatie a pretului ce nefiind corelata cu masa monetara aflata in miscare(aceasta fiind in descompunere/deflatie), va degenera in evenimente necunoscute pana la acest moment.
- Fenomenul inflationist al pretului in concordanta cu cel deflationist al masei monetare nu a fost niciodata cunoscut in istoria omenirii, astfel ca nu exista un termen definitoriu sau masuri implementabile, fiind un paradox economic.
Consumul :
- La nivelul indicelui de consum se vor nota scaderi dramatice. Proportia consumului produselor de subzistenta va fi covarsitoare in raport cu cea a produselor de indelungata uzanta.
- Astfel, odata cu cresterea valorica a preturilor produselor de baza, valorile acelor produse ce implica uzanta de lunga durata se vor prabusi cu cca 50-75% in timpul derularii pandemiei.
Consecinta ;
- Cu un timp de productie / lucrator in valoare procentuala de 25%, cu o falimentare rapida a lantului trofic de productie intr-o proportie de 35-40% din total operatori economici implicati, cu un consum ce va scadea la 30% fata de acelasi moment al anului precedent, cu o rata a somajului de apx 25-30% la nivel mondial, vom asista la un motor economic in avarie totala.
- In consecinta, avand combinati cei trei factori de analiza(Timpul in productie, Productia si Consumul), vom constata ca intr-un interval cuprins intre 3 si 6 luni de la acest moment, viata sociala si economica asa cum o cunoastem noi, nu va mai exista.
Cine moare primul ?
Salvarea vine de la guverne. La 20.03.2020, in plina pandemie de SARS COV 2, guvernele, prin diverse acte administrative, restrang drepturi cetatenesti fundamentale in vederea prevenirii raspandirii unei epidemii locale de gripa si vin cu planuri de supravietuire denumite generic « STIMULARI ECONOMICE »
Actele administrative instituie Stari de Urgenta Nationale, inchid activitati comerciale, remodeleaza comportamental organizatii multinationale ‘izoland ‘ la domiciliu angajatii si scazand astfel randamentul obtinut, creaza stari de panica si reactii de largi mase umane inspre un consum de alimente, nejustificat si total premeditat, incurajeaza destructurarea uniunilor comunitare prin inchiderea granitelor, sprijina teoretic prin seturi de masuri ca marile corporatii sa poata declara somaj tehnic si sa invoce Forta Majora, ameninta subliminal prin sintagme de tipul ‘ ordonante militare’, ‘sprijinul armatei’, creand stare de temere in randurile populatiei civile si totul in teoria combaterii epidemiei provocate de SARS COV 2.
Ca un schimb fata de cele de mai sus, guvernele vin cu masuri :
Statele Unite
Rezerva Federală a Statelor Unite a luat o serie de măsuri semnificative pentru a oferi stimul monetar si fiscal:
La 3 martie 2020, rata de referinta a FED a fost redusa cu 0,5%, fiind cea mai mare reducere de la criza financiară din 2008.
La 12 martie, Fed a injectat 1,5 trilioane de dolari in lichiditatea sistemului bancar.
La 15 martie, Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor până la un interval cuprins intre 0,00% până la 0,25%.
În plus, Rezerva Federală a reinitiat QE (Quantitative Easing) prin achiziționarea a 500 de miliarde de dolari în bonduri de trezorerie și a 200 de miliarde de dolari în titluri garantate de credite ipotecare(MBS).
La 16 martie, Rezerva Federală a injectat inca 500 de miliarde de dolari in sectorul bancar.
La 17 martie, secretarul american al Trezoreriei permite Fed să creeze o corporație care să poată achiziționa orice credit neacoperit de pe piata, printr-un program denumit Commercial Paper Funding Facility CPFF,autorizand astfel până la 10 miliarde de dolari în cadrul acestui program. Programul se va încheia pe 17 martie 2021, cu excepția cazului în care este prelungit.
Pe 18 martie, Rezerva Federală propune un program nou, oferind inca 10 miliarde de dolari pentru a acoperi alte pierderi generate de disensiunile economice, program disponibil pana in septembrie 2020.
In afara de masurile de stimulare finaciara, Administratia Trump asigura un intreg val de masuri atat populiste cat si fiscale, masuri de facilitate a creditelor pentru persoane fizice, masuri de reducere a taxelor pentru persoanele fizice, masuri de finantare prin creditare a companiilor mici si mijlocii,etc
China (Hong Kong)
Hong Kong a anunțat un pachet semnificativ de stimulare fiscală în cadrul bugetului său 2020-2021 la 26 februarie 2020.
Printre altele, include:
Subvenție în bani în valoare de 1200 USD pentru toți rezidenții permanenți adulți ai insulei.
Plata unei chirii de o lună pentru persoanele care locuiesc în locuințe publice.
Reducerea impozitelor pe salarii, venituri, proprietăți și afaceri.
Credite cu dobândă mică, garantate de guvern pentru întreprinderi.
În plus, o lună de plată pentru persoanele care colectează prestații pentru limită de vârstă sau invaliditate, adica pensionari de orice fel.
China (Continentală)
Banca centrală a Chinei, Banca Populară Chineză (PBOC), a implementat mai multe măsuri de politici destinate furnizării stimulentului monetar:
La 3 februarie 2020, PBOC a injectat in sistemul bancar 174 miliarde de dolari.
La 27 Februarie a adaugat inca 71 miliarde de dolari
PBOC a redus, de asemenea, rata de referinta bancara ajungand la 0,05%
la 13 martie PBOC a redus cerințele rezervelor bancare, eliberând aproximativ 79 miliarde de dolari pentru a fi folositi in creditare.
Banca Centrală Europeană
Pe 12 martie, Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a zonei euro, a anunțat mai multe măsuri de stimulare monetară:
Aceasta a anunțat achiziții de obligațiuni în valoare de 128 miliarde de dolari în cursul anului 2020.
A slăbit cerințele de capital de la bănci, permițându-le să acorde mai multe credite.
A redus rata dobânzii și a ameliorat cerințele de creditare pentru operațiunile sale de refinanțare pe termen lung (TLTRO), un program de împrumuturi pe termen lung pentru bănci pentru a menține lichiditatea constantă.
La 19 martie, BCE a anunțat un program de cumpărare de active pe care îl numește Programul Pandemic de Cumpărare de Urgență (PEPP). Acesta prevede că va achiziționa aproximativ 800 de miliarde de dolari de obligațiuni guvernamentale pe tot parcursul anului 2020.
Germania
Germania a autorizat banca sa de stat (o bancă administrată de guvern, dar nu banca centrală), KfW Bankengruppe, să împrumute 610 miliarde de dolari companiilor pentru a amortiza efectele coronavirusului.
Romania
In urma sedintelor de guvern, a celor BNR, Guvernul Romaniei propune :
O Concluzie IM-pertinenta
La o scurta analiza, in decursul anului 2020, cateva trilioane de dolari, sunt planificate sa intre in economiile multistatale, economii ce vor suferi mutatii similare unui virus contagios precum celui cu care aparent ne luptam.
O inflatare a economiilor cu asemenea sume va genera o devalorizare monetara atat de puternica incat hemoragia provocata nu va putea fi oprita, ci dimpotriva, va provoca distrugerea intregului macrosistem.
O eroare s-a produs. Ceva grav, iremediabil si infailibil a patruns intr-un sistem ce aparent functiona. Totul va fi oprit, schematic si machiavelic, exploatand atat slabiciunile oamenilor cat si instabilitatea economica si civica. Cu o simpla informatie, constant si reproductiv implantata, s-a reusit o pandemie psihotica la nivel mondial.
Oamenii nu vor mai avea cu ce cumpara iar vanzatorii nu vor mai avea ce vinde. Foamea si intunericul se vor asterne sistematic, dar rapid, peste tot, aruncandu-ne intr-o situatie fara precedent si fara solutie.
Europa nu va mai avea UNIUNE iar moneda Euro nu va mai avea teritoriu- s-a demonstrat la primul strigat real de ajutor al unei tari membre, granitele statelor batranului continent inchizandu-se rand pe rand, intorcand astfel lumea cu 30 de ani in urma. Petrolul va cunoaste gazul de sist pentru prima oara in istorie ca fiind noul combatant si noua arma de asasinat economic – UAE va fi urmatoarea zona la vanzare cu discount ridicat. Imprumuturile statelor si pachetele de stimuli economici vor transforma economiile in haznale de cladiri inchise si parcuri auto in rugina, creand o asemenea inflatie incat fotografiile anilor ’30 ni se vor parea paradisiace fata de ceea ce vom trai noi.
Ultimii varstnici ce ne-ar putea ghida in auto-protectie avand in considerare experientele traite in anii Marii Depresii, vor fi murit deja, contagiati si ucisi de acelasi virus ce este folosit in a ucide astazi tot ce s-a (re)construit in ultimii 70 de ani.
Singurele lucruri bune ce vor ramane, in urma acestui global si odios asasinat economic, vor fi glasurile copiilor ce se vor auzi clar si limpede in linistea ce se va asterne si, bineinteles, respiratia curata a planetei ce va fi scapat, pentru moment, de poluarea industriala fara masura.
Articol documentat de Eugen Chiracu
