În 20 Martie 2020 publicam AICI detalii informații, date și fapte ce păreau a face sens la acel moment. Însă, ne-am înșelat profund! Recunoaștem asta și ca orice echipă de profesionișți, ne cerem scuze pentru minimalizarea situației globale prin acel articol.
Astăzi, după 17 luni, considerăm că se impune o reactualizare a datelor și informațiilor cu privire la haznaua în care am intrat și din care nu vom mai ieși niciodată.
Însuși, titlul articolului din 20 Martie 2020 a fost o greșeală de neiertat pentru o echipă de jurnalișți de investigații cu experiență noastră, de aceea subliniem: de murit de foame, sigur vom muri, dar de virus nu vom mai scăpa nicicum.
Blocajul produs de pandemia virusului SARS COV 2 este fără precedent în istoria modernă în ceea ce privește daunele economice. Chiar și în timpul războiului, barurile, restaurantele, transportul și fabricile au rămas deschise. Riscurile prezentate de „specialișți” arătau un viitor sumbru în care trebuiau să moară cel puțîn 1% din populația planetei în fiecare an.
Pentru ca faimosul virus să scadă populația mondială de 7,8 miliarde de oameni cu 1% într-un an, în fiecare zi trebuiau să moară ~210.000 de oameni din cauza bolilor generate de virus.
În 25 August 2021, statistica arată că ucigașul invizibil SRS COV 2 a „ucis” doar vreo 7,300 de oameni pe zi, pe când foametea a reușit să omoare, în același interval de timp, cca 28,000 de oameni.
Un milion de dolari
1.000.000 de dolari
Nu este atât de mult pe cât pare, nu?
Totuși, asta înseamnă 80 de ani de muncă pentru un om cu un venit mediu de pe această planetă.
O sută de milioane de dolari
100.000.000 de dolari
100 de milioane de dolari = 1 an de venit mediu pentru 8000 de oameni de pe Terra.
Mandatul Rezervei Federale(aceea corporație privată ce are porecla de „Banca Centrală a USA”) este de a menține stabilitatea prețurilor și un șomaj scăzut.
Rezerva Federală tipărește bani pe baza presupunerii că o creștere a masei monetare va stimula consumul și automat crearea de locuri de muncă.
Un miliard de dolari
1.000.000.000.000 de dolari
1 milion de dolari cântărește exact 10 kg.
Un miliard de dolari înseamnă 10 tone de hârtii verzi cu simbolurile și inscripțiile monezii dolarului american.
Vorbim de 27 de miliarde de dolari tipăriți în medie pe zi în 2020, în fiecare zi. Adică, 27 de tone de bani per zi.
Fed & Guvernul SUA s-au angajat să tipărească peste 10,5+ trilioane de dolari în 2020 prin diverse programe de stimulare pentru a compensa blocajul economic global cauzat de carantinarea lumii ca și efect al răspândirii virusului.
10 trilioane de dolari înseamnă ~27 miliarde de dolari zilnic.
Un trilion de dolari
1,000,000,000,000 de dolari
Dacă ai cheltui 1 milion de dolari pe zi încă de când s-a născut Iisus, nu ai fi cheltuit până acum 1 trilion de dolari…
Totul a început în 2020, într-un mod timid, cu un simplu pachet de stimulare de urgență de 2 trilioane de dolari emis și distribuit de către guvernul SUA.
Guvernul USA declară oprirea economiei americane (și mondiale). Tot guvernul SUA crează cel mai mare pachet de stimulare economică (QE) din istoria americană(și din istoria lumii), pentru a ajuta corporațiile și oamenii să scape de efectele carantinei. Totul este doar o butaforie, efectele fiind cunoscute, calculate și anticipate.
Primele găuri economice, pentru primele 2 trilioane.
340 de miliarde de dolari – Cheltuieli suplimentare (spitale, veterani, transport public etc.)
221 miliarde de dolari – Diverse beneficii fiscale pentru întreprinderi
150 de miliarde de dolari – Ajutor direct pentru state (distribuit în funcție de mărimea populației)
500 miliarde de dolari – Împrumuturi/garanții pentru întreprinderi, state și municipalități
349 miliarde de dolari – Împrumuturi pentru întreprinderile mici
301 miliarde de dolari – Plăți directe către gospodării
250 miliarde de dolari – Asigurarea de șomaj
32 miliarde de dolari – Companii aeriene
Cele 301 miliarde de dolari pentru plățile directe către gospodării (cunoscute și sub numele de UBI sau bani din elicopter), reprezintă doar ~15% din întregul pachet de salvare.
De asemenea, acest pachet de salvare este doar unul dintre multe altele.
Marea majoritate a sumelor printate este destinată salvării corporațiilor, multe dintre acestea au făcut răscumpărări de acțiuni în ultimii ani astfel că la momentul stingerii luminii în economia americană, acestea nu mai aveau banii necesari pentru a face față impasului financiar.
Cele 500 de miliarde de dolari pentru garanții pentru întreprinderi deschid, de asemenea, ușa pentru ca guvernul să preia participații în aceste întreprinderi aflate în dificultate.
Pachetul de stimulare al Rezervei Federale este de peste 10 trilioane de dolari pentru 2020.
Ce se întâmplă și ce s-a întâmplat?
În prezent, au fost raportate 6 pachete majore de stimulare economică (operațiuni de tipărire de bani) ce s-au desfășurat începând cu luna mai 2020.
Cel mai faimos pachet de stimulare este salvarea economiei de 2 trilioane de dolari a guvernului SUA din 2020, dar această este doar o mică piesă din puzzle-ul gigantic al tipăririi de bani.
Ciclul economic 2009-2020 a fost cea mai lungă expansiune economică din istorie.
Expansiunea a fost alimentată de ratele dobânzilor la un nivel scăzut, atât din punct de vedere istoric cât și ca valoare a acestora și de stimulentele de tipărire de bani (QE) ale Fed, prin care Fed în cooperare cu băncile a crescut masă monetară prin acordarea de împrumuturi care nu erau susținute de economiile reale, acest lucru necesitând o injecție continuă de monedă în sistemul financiar.
De la prăbușirea din 2008, economia reală nu s-a dezvoltat niciodată în același ritm cu piața bursieră. Prețurile acțiunilor, ale proprietăților imobiliare și ale investițiilor au urcat tot mai mult.
Sistemul bancar se confruntă deja cu evenimente de criză în septembrie 2019, Rezerva Federală injectând 412 miliarde de dolari în bănci, astfel încât băncile să poată rezista până spre finalul lui 2020.
Dar injecția gratuită de bani a continuat și în 2020.
La început, Fed a pretins si susținut cu tărie, că această injecție de lichiditate nu este o tiparire de bani de tip QE, ceea ce împingea acțiunile la noi maxime istorice.
În 2019, înainte de a începe psihoza virusului ucigaș, prăbușirea acțiunilor în 2020 părea iminentă. SARS COV 2 a fost catalizatorul, nu cauza, ceea ce a oferit o bună acoperire pentru toți factorii de decizie și politicienii implicati, aruncând imediat vina pe virus pentru actuala criză economică globală a piețelor de capital.
Așa că, s-au făcut din nou multe miliarde în timp record. Pe fondul crizei COVID 19, valorile bursiere au căzut în câteva zile ca pietrele în apă. Au început să printeze din nou. Banii calzi și verzi inflatau economia și străzile. Valorile bursiere ale acțiunilor au început să crească. Alte miliarde câștigate. Astăzi, prețurile acțiunilor sunt din nou la maximele istorice. Adică la cel mai mare preț per acțiune înregistrat vreodată. Și asta în condițiile în care nivelul șomajului era la 15% iar fortă de muncă coborâse la 60%.
Discrepanța magmei socio-economice ce stă să erupă față de valorile absurde ale piețelor de capital și companiilor este mai îngrijorătoare decât declanșarea în timp real a unui război convențional.
Sursă: Crsreports
Așa că, o criză de resetare a datoriei economice globale se pregătește de zeci de ani. Precum și o resetare globală.
Pachetul de stimulare a hiperinflației de peste 10 trilioane de dolari din 2020
Lista și calendarul măsurilor de salvare:
- De la 2019, 10 septembrie și până la 2019, 31 decembrie
Salvarea bancară de peste 400 de miliarde de dolari.
„Infuzie de lichidități” pentru a împiedica colapsul băncilor până la Anul Nou 2020.
- De la 2020, 01 ianuarie 01 și până la 2020, 14 aprilie
1,6 trilioane de dolari pentru salvarea băncilor în 2020
QE atât de mare încât eclipsează criza financiară din 2008, și suntem abia în aprilie 2020, chiar și traderul șef al Fed recunoaște că este de neegalat.
- 2020, 24 martie
4 trilioane de dolari pentru salvarea de către Fed a „orice”
Rezerva Federală s-a angajat să ofere 4 trilioane de dolari în 2020 în stimulente de „orice” din cauza virusului, apoi a schimbat-o în „relaxare cantitativă fără limită de timp”, ceea ce înseamnă, în termeni simpli, „tipăriți atâția bani câți sunt necesari” pentru a evita deflația și pentru a intarzia prăbușirea sistemului financiar.
- 2020, 26 martie
2 trilioane de dolari pentru salvarea economiei impactate de noul coronavirus – pachetul inițial.
Cel mai mare pachet de salvare din istoria americană adoptat prin lege.
- 2020, 09 aprilie
2,3 trilioane de dolari pentru salvarea de către Rezerva Federală a economiei americane, pentru „Main Street”.
Cetățenilor de rând, muncitori în fabrici, servicii uzuale, horeca, producție și comerț le-au fost alocate 500 de miliarde de dolari, în timp ce Wall Street și corporațiile americane au primit o sumă de 3 ori mai mare (1,7 trilioane de dolari).
- 2020,21 aprilie
Proiect de lege pentru finanțarea altor aspecte problematice ce ar putea apărea în directă legătură cu virusul Sars Cov 2, în valoare de 484 de miliarde de dolari
– 10,5 trilioane de dolari reprezintă peste 50% din PIB-ul SUA și mai mult decât dublul bugetului anual al guvernului SUA.
– 10 trilioane de dolari reprezintă mai mult decât dublul masei monetare USD M1 (depozitele conturi bancare de 4 trilioane de dolari la sfârșitul anului 2020).
– 10 trilioane de dolari reprezintă 30 500 de dolari pentru fiecare persoană din SUA. În mod clar și evident, aceștia nu și-au primit partea. Pe când corporațiile, da.
CUM ARATĂ FINALUL? HIPERINFLAȚIE și COLAPS SOCIO-ECONOMIC
De ce hiperinflație? Pentru că rată dobânzii reprezintă valoarea însăși a banilor și este stabilită la zero. Rată dobânzii este costul de oportunitate al împrumutului banilor precum și indicele riscului de a nu primi banii înapoi și astfel de a amâna puterea de cumpărare curentă pentru mai târziu.
Banii sunt cel mai capitalist lucru care există, dar, în mod paradoxal, valoarea banilor este controlată la nivel universal de către băncile centrale ale lumii; nu este controlată de piața liberă.
Nu tu poți decide ce valoare (dobândă) au banii din contul tău bancar; băncile centrale decid.
Ratele dobânzii sunt acum stabilite la ZERO. În multe țări. Acest lucru implică faptul că valoarea banilor este ZERO, sau chiar mai rău, au o valoare negativă, adică sub valoarea lor intriseca.
Unele țări au chiar rate ale dobânzii NEGATIVE. DOBÂNDA NEGATIVĂ înseamnă că tu, ca și deponent, trebuie să plăteșți băncii pentru că să-ti poți ține banii într-un cont bancar. Spre exemplu, anonima dar deținuta de stat, POSTFINANCE a Elveției a anunțat deja clienții că începând cu Martie 2021, dobânda practicată este de -0,85% per luna la depozitele în franci elvețieni. Adică, într-un an, depozitul tău scade cu 10%. Adică, dintr-o mie de franci rămâi cu 900.
Ceea ce era considerat o teorie marginală a conspirației cu doar 10 ani în urmă este acum noua normalitate.
SUA nu se pot întoarce niciodată la rate normale ale dobânzii. Datoria SUA este de peste 25+ trilioane de dolari începând cu mai 2020. Asta pe lângă datoria externă. Cu o rată normală a dobânzii de 5%, costul serviciului datoriei guvernului SUA ar fi de 1,25 trilioane de dolari pe an. Veniturile fiscale sunt de 3,5 trilioane de dolari. Atunci când cineva plătește 35% din veniturile sale anuale pentru a plăti doar dobânda unei datorii, toată lumea știe că este în faliment.
Există două moduri de a nu plăti datoria guvernamentală. Prima opțiune este de a le spune creditorilor că nu primesc nimic, ceea ce reprezintă un proces dureros cu multe repercusiuni. O altă opțiune este de a tipări pur și simplu numerar și de a da creditorilor numerar devalorizat nou creat. Asa cum Germania a platit „sanctiunile” in urma pierderii razboiului. Cu totii stim ce s-a intamplat dupa.
Problema este că în ambele variante, colapsul este iminent. Diferența o face doar temporizarea declanșării haosului și colapsului socio-economic.
Eugen Chiracu
