Ministrul Lucian Bode controlat de cazinouri si pacanele

Cetateanul in control.

Vineri, 18.11.2022, The Grand Cazino, incinta hotelului  JW Marriott, Bucuresti.

La orele 20.33, un barbat elegant, cu un mers sigur si autoritar, intra pe portile acestui stabiliment autorizat ONJN in vederea practicarii jocurilor de noroc.

O astfel de entitate este sub atenta supraveghere atat a Oficiului National pentru Jocurile de Noroc cat si a altor institutii direct interesate de monitorizarea activitatilor infractionale asociate acestei uriase si nocive industrii: Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, si altele.

De aceea, in aceste cazinouri, accesul este strict. Sub presupusa atentie a unor agenti de paza a unei societati de paza si protectie, oamenii ce intra in aceste locuri, se legitimeaza in fata unor angajati, acestia introducandu-le datele documentelor de identitate intr-o baza de date internationala, colegata de altfel la sisteme informatice complexe, ce in urma interogarilor, returneaza in primul rand raspunsul pozitiv ori negativ de permitere a accesului in incintele locatiilor in care se practica jocurile de noroc.

Incepand cu varsta legala (18 ani), nationalitate, antecedente in astfel de stabilimente si pana la notoriile liste „negre” ale acestor cazinouri.

Contrar acestor regului stricte, incalcand toate normele legale si procedurale, coduri de functionare si coduri de etica, cu un comportament similar militienilor anilor 90, barbatul ce poate fi observat in imaginile sursprinse de camerele de supraveghere, ignorand plenar atat personalul cat si strigatele acestora, intra ca voda in loboda in cazinoul din incinta Hotelului Marriott.

Cazinourile, avand in vedere multiplele situatii ce pot aparea pe fondul unor tensiuni imense in urma pierderii banilor jucati, dar si pentru a documenta posibilele fraude si infractiuni ale jucatorilor dar si ale personalului, detin sisteme de supraveghere video complexe.

In continuare, autosuficientul cetatean, incepand sa faca ture la fel de autoritare precum si accesul in locatie, prin intreg cazinoul, este abordat, in mod surprinzator nu de catre personalul responsabil cu securitatea locului ci de catre o domnisoara zambitoare si ulterior de catre, directorul general al cazinoului.

In mod normal, agentii de securitate trebuiau sa il insoteasca de indata afara sau sa ii ceara sa isi decline calitatea ori identitatea, ca individ ori ca orice altceva ar fi considerat dansul ca se impune.

Numai ca, aparent, acest voda, pare a fi fost cunoscut ca fiind „cineva”, dar nu „cineva” de-al locului, ci acel cineva cu care tu, ca si cazino, nu vrei sa te cam certi.

Timp de vreo 15 minute, elegantul cetatean, insotit ori ba, asistat ori fara asistenta, pare ca doreste sa vada fiecare cotlon al unitatii autorizate ONJN. Pare ca face un fel de control. Al spatiilor, al colturilor si al catorva mese de joc.

La finalul acestui sfert academic, voda iese de prin loboda, si folosind telefonul din dotare, este surprins de una dintre camerele de supraveghere cu capacitate de captare audio-video, solicitand „echipe de control”. Doar ca , acestea au intarziat sa apara. De fapt, n au aparut deloc. Ba chiar, din sursele noastre, se pare ca funcționarii însărcinați cu montarea unor echipe operative, simtindu-l pe interlocutor sub influenta unor factori disturbatori, au refuzat sa “execute ordinul “.
Probabil ca s-au gandit ca abuzul in serviciu este totusi o infractiune destul de grava , la care nu ar prea vrea sa devina complici .

Martorii interesantului eveniment, sustin ca in pofida elegantei aparente, cetateanul era cam turmentat. De asemenea, directorul general al cazinoului sustine ca, intradevar, mai sus protagonistul nostru, a amenintat cu verificari si echipe de control.

In mana stanga, elegantul domn, o idee turmentat, tinea o cheie auto.

Din verificarile noastre, aceea cheie putea porni motorului unui autoturism cu numerele de inmatriculare : B 700 NJN

Autoturismul cu pricina este o masina de serviciu, inmatriculata sub egida OFICIULUI NATIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC.

Fara a fi o surpriza insa, cetateanul in control nu era nimeni altul decat, controversatul TUDOR SIMOTA, Directorul General al Directiei Generale de Supraveghere si Control din cadrul OFICIULUI NATIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC.

 

Functionarul public si principiul celor 4 ochi.

Indiferent care este functia detinuta de un angajat al statului roman, indiferent care ii sunt atributiile acestuia, indiferent de institutia in care acesta isi desfasoara activitatea, legea este aceeasi pentru toti.

Activitatea jocurilor de noroc este reglementată de O.U.G nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Această activitate este supravegheată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, organism adminsitrativ înființat în acest scop prin O.U.G. nr. 20/2013, totodată fiindu-i stabilite normele de organizare și funcționare prin Hotărârea de Guvern nr. 298/2013.

Potrivit Art. 1 din O.U.G. nr. 77/2009, organizarea si exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat […]. Administrarea acestui monopol de stat se face de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Potrivit O.U.G. nr. 20/2013, “Se înființează Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc […], ca organ de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Această instituție  acordă dreptul de organizare și funcționare, monitorizează, supraveghează și controlează activitățile din domeniul jocurilor de noroc și precum și activitățile conexe.

Oficiul Național pentru Jocuri de noroc este organizat și funcționează ca organ de specialitate a administrației publice centrale cu atribuții în domeniul jocurilor de noroc. Această instituție funcționează în subordinea Guvernului.

Ordonanța 20/2013 instituie unele principii de urmat, dintre care pot fi menționate principiul protecției minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, în vederea evitării dependenței acestora de jocurile de noroc  și principiul protecției participanților astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă, și transparentă. Aceste principii sunt de asemenea prezente în ordonanța privind funcționarea și exploatarea jocurilor de noroc, având în plus unele nuanțări. Astfel, cu privire la cadrul de reglementare a supravegherii și furnizării jocurilor de noroc, O.U.G. nr. 77/2009 instituie principii cu privire la:

• Protecția minorilor;
• Asigurarea integrității și transparenței operațiunilor desfășurate de către organizatorii de jocuri de noroc;
• Asigurarea unui sistem de joc echitabil, supravegheat permanent și verificat din punct de vedere al securității și corectitudinii activităților desfășurate;
• Prevenirea și combaterea activităților infracționale care pot fi desfășurate prin intermediul jocurilor de noroc;
• Diminuarea expunerii față de riscul de spalare a banilor și de finanțare a actelor de terorism, fraudă fiscală, criminalitate informatică, precum și prevenirea infracțiunilor privind ordinea publică, siguranța națională și sănătatea publică;
• Dezvoltarea și implementarea unui program de protecție a jucătorilor împotriva dependenței jocurilor de noroc.

Legislatia specifica trebuie coroborata cu legislatia generala, astfel ca in directa conexiune, mai sus amintitele acte normative, au, oricare ar fi comportamentul functionarului public, aplicarea altor acte normative care reglementeaza conduita si operativitatea functionarului cu atat mai mult a acelui functionar cu atributii de supraveghere si control a cuiva sau a ceva specific.

Asadar, Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, Legea 129/2019 privind spalarea banilor, Codul penal, Codul Adminsitrativ, si codurile de procedura,si nu numai, sunt acte normative cu caracter puternic imperativ si coercitiv, ce stau  la baza celorlalte emisii necesare de norme.

Spre exemplu, Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, la Art 1, litera a) si e), specifica foarte clar care sunt persoanele asupra carora prezenta lege are incidenta directa:

Articolul 1

(1) Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică următoarelor persoane:

1. a) care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice;
2. b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici;
3. c) care exercită atribuții de control, potrivit legii;
4. d) care acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit. a) și b), în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența;
5. e) care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistență specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale;

(…)

De asemenea, Capitolul II Reguli speciale de comportament privind anumite categorii de persoane, în scopul prevenirii faptelor de corupție, legifereaza:

Articolul 2

Persoanele prevăzute la art. 1 sunt obligate să îndeplinească îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Tot in acest context, principiul celor 4 ochi este o regula de uzanta a activitatilor ce prezinta grad ridicat de sensibilitate. Acest principiu asigura masuri suplimentare de protectie si dubla verificare, in absolut toate activitatilor functionarilor si lucratorilor publici. Incepand cu casierul sau registratorul unei institutii pana la organele de cercetare penala sau instructie judecatoreasca.

Acest principiu include echilibrul necesar in exercitul oricarui act. Asadar, nu exista o echipa de control formata dintr-un singur membru. De la angajatii primariilor sub denumirea de „politisti locali”, la comisarii administratiei finantelor publice, la lucratorii din cadrul M.A.I. si pana la membrii corpului de control al Primului Ministru, orice echipa de control ar verifica vreodata un agent economic, va fi formata din minim doi reprezentanti.

Acest principiu elimina ori macar diminueaza riscul actelor de coruptie sau asociate infractiunilor de coruptie.

Puterea lui TUDOR SIMOTA

Exact in perioada  unor negocieri abrupte cu statele UE pentru ca tara noastra sa poata adera la Spatiul European Schengen, Tudor SIMOTA, comportandu-se asa cum am mai spus si aratat in filmarile de mai sus, precum un veritabil militian devenit politist al anilor 90, rastoarna toate standardele de conduita si comportament atat social dar si al functionarului public si fara a se legitima, fara a isi declina calitatea, fara macar a poposi cateva secunde la biroul receptiei acelui cazino, da iama intr-o incinta si incepe pe loc un fel de control, o forma puerila de verificare, doar si numai pentru ca el este Directorul General al Directiei Generale de Supraveghere si Control din cadrul OFICIULUI NATIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC?

Aparent, cam asta se vede. Doar ca, ceea ce nu se vede, este adanc ingropat in istoria acestui personaj, istorie comuna cu cea a Odetei Nestor, Muntean Mirela Maria, Sandu Mihai Daniel, Ixari Dimitrii, Burbulea Serghei, si altii.

Cetateni Romani, fosti functionari publici, cetateni moldoveni si cetateni ucrainieni, impreuna, detin si controleaza retele impresionante in domeniul jocurilor de noroc si mai nou, cel al imobiliarelor, unde prin societati infiintate pe teritoriul tarii noastre ( FAVBET ONLINE SRL, ELECTRONIC GAMBLE SRL, FAVORIT JACKPOTS SLOTS SRL, OMNIPLAY SRL, WIN GAMING CONSULTING SRL, RMC SLOT CONFORMITY SRL, SMD METROLOGY SRL, BUILD PARK SRL, AFIMIR TRADE SRL, ETC) reprezinta o adevarata forta in domeniile mai sus amintite.

Reteaua relationala merge si ajunge mult mai departe, atat de departe, incat se impune un material separat in tratarea ca si investigatie jurnalistica a unor activitati extreme derivate din zona jocurilor de noroc catre zona infractionalitatii de tip FOREX.

Cu toate acestea, chiar cu aceste nume sonore, chiar si cu aceste nume de societati puternic capitalizate sau cu puternica influenta, forta de impact din interiorul Oficiului national pentru Jocuri de Noroc asupra unor inalti demnitari cu functii de ministri, nu poate fi atat de mare pentru ca unul dintre cei mai importanti ministri ai administratiei actuale sa poate deveni din om cu coloana vertebrala si sistem osos, brusc o nevertebrata baloasa.

Ministrul Afacerilor Interne – Lucian Bode – Om sau Molusca?

La nivelul ONJN este un razboi civil intern. Grupuri distincte de interese conduse de forte financiare ale caror cifre ti ar lua o viata sa le calculezi, daramite sa le mai si produci, cu origini rusesti, ucrainiene, israeliene, se lupta pe viata si pe moarte pentru a detine controlul institutiei sau a tine totul intr-un haos calculat si blocat.

Bataia se duce in jurul a doua mari aspecte:

1. Spalarea banilor prin masinariile de tip SLOT folosind sisteme informatice de control asupra JACKPOT-urilor si
2. Autorizarea unor operatori pe piata online a jocurilor de noroc, operatori care stau cu spaga in punga si nu au cui sa o dea pentru ca fiecare functionar din ONJN ii vaneaza faptele colegului din tabara aparent opusa.

Aici, interesele nationale au disparut. Daca pana acum cateva zile doar credeam asta, incepand de astazi, data publicarii acestui articol, ni se si confirma scriptic, negru pe alb.

Incepand cu data de 01.11.2022, la nivelul ONJN, apele se tulburasera ca niciodata pana atunci.

In data de 07.11.2022, Presa de specialitate titra vehement ca in palatul traficantilor de dependenta jocurilor de noroc situat in Calea Victoriei nr 9, Sector 1, Bucuresti, s-ar fi aciuat un politist fara uniforma dar cu o insigna stralucitoare, acesta fiind detasat direct de la Directia Nationala Anticoruptie. Adica direct de acolo de unde, ca intr-o legenda, despre coruptia din ONJN au auzit toti, dar n-a vazut-o nimeni niciodata.

Se pare ca aceasta detasare, conform ziarului online playresponsibly.ro, a avut loc chiar incepand cu data de 01.11.2022.

O asemnea detasare putea sa aibe loc doar sub semnatura directa, cel putin a Ministrului Afacerilor Interne, Politistul Sef al Romaniei, omul care ar trebui sa protejeze cetateanul, bunastarea acestuia si siguranta publica a Romaniei, omul care a jurat sa ne apere, daca nu chiar si a celui de Finante, avand in vedere ca ONJN se afla sub directa obladuire a acestui minister.

Intentia ministrului de interne a fost buna, presupunem noi, in speranta in care acest politist specializat in combaterea coruptiei si actelor de coruptie, urma sa inceapa, cu sprijinul DIICOT, DNA, DIPI, DOS si alte structuri de politie sau parchete, sa destructureze cancerul metastazic al acestui sector atat de sensibil.

Ceea ce, in principiu se si intampla. Politistul (care se pare ca nu a fost sub acoperire, ci pe fata)intra in atributiunile de serviciu ca si Director General Adjunct al Directiei Generale de Supraveghere si Control din cadrul OFICIULUI NATIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC si in primele zile de activitate, coincidenbta ori niu, se intampla ca anumite persoane din conducerea institutei sa ramana fara sfantul si atotdeschizatorul certificat ORNISS.

În România, accesul la informaţii secrete de stat este permis, cu respectarea principiului necesitaţii de a cunoaşte, numai persoanelor care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

Certificatul de securitate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 12) sau autorizaţia de acces la informaţii clasificate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 13) se eliberează numai în baza avizelor acordate de autoritatea desemnată de securitate (ADS) în urma verificărilor efectuate asupra persoanei în cauză, cu acordul scris al acesteia. Persoana pentru care se solicită acordarea accesului la informaţii secrete de stat îşi exprimă acordul privind efectuarea acestor verificări printr-o declaraţie scrisă, dată în prezenţa funcţionarului de securitate odată cu predarea formularului tip completat corespunzător nivelului de clasificare a informaţiilor respective (HG nr. 585/2002, anexele nr.15-17).

Acordarea certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, potrivit nivelului de secretizare, este condiţionată de avizul autorităţii desemnate de securitate şi de decizia ORNISS, comunicată instituţiei solicitante.

In vederea eliberării certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces conducătorul unităţii solicită ORNISS în scris (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 14) efectuarea verificărilor de securitate asupra persoanelor care urmează să aibă acces la informaţii secrete de stat.

Solicitările privind efectuarea verificărilor de securitate în vederea avizării eliberării certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii secrete de stat se vor face în funcţie de nivelul de secretizare al informaţiilor la care persoanele urmează să obţină acces în virtutea sarcinilor de serviciu.

Prin retragerea certificatului ORNISS mai poti avea acces la registrul de intrari de la poarta de acces in institutie si cam atat.

Asa ca, in data de 16.11.2022, orele 12.48, Vice-Presedintele ONJN, Silviu Pocora, trimite un email catre supra-cetateanul Tudor Simota, din care, reiteram urmatoarele:

„ Domnule Simota,

Referitor la solicitarea Dvs, va comunic urmatoarele (….)

Cat priveste solicitarea dvs, in calitate de persoana care nu detine certificat de securitate (ref. La certificatul ORNISS), de a va comunica o situatie a documentelor intrate/iesite in/din ONJN, cu regim clasificat, nr de inregistrare a acestora, repartizarea acestora catre DGSC, precizez faptul ca furnizarea unor astfel de informatii, incalca cadrul legal specific in domeniul privind protectia informatiillor clasificate.

Totodata, va aduc la cunostinta ca la nivelul ONJN sunt intrate documente cu regim clasificat, inclusiv cele care intra in sfera de competenta a DGSC, documente care la acest moment nu pot fi repartizate spre solutionare, motivat de faptul ca personalul de conducere nu a fost certificat in conditiile legii pentru a avea acces la astfel de documente/informatii.

Fata de cele de mai sus, am rugamintea ca pana la data de 18.11.2022, ora 12.00, sa-mi transmiteti spre aprobare fisele de post corespunzatoare functiilor publice de cobducere din cadrul DGSC, completate cu urmatoarele mentiuni:

• Sectriunea cerinte specific: certificate/autorizatie ORNISS-secret de stat-nivel strict secret
• Sectiunea atributii: prin natura sarcinilor de serviciu are acces la informatii clasificate, secret de serviciu precum si la informatii clasificate secret de stat (nivel de secretizare-strict secret)

(….)

In continuare Mihail Silviu Pocora, vicele ONJN, cu un tupeu extrem, isi permite sa ii solicite directorului general al DGSC chiar si semnarea penibilei fise a postului acestuia. La ce i-o fi trebuit, nu stim!!

Raspunsul lui Tudor Simota nu ezita sa vina 4 ore mai tarziu, adica la orele 16.04, prin care email, Simota ii solicita Vicepresedintelui ONJN o opinie legala cu privire la cele solicitate de acesta, ameninand ca „ altfel o va cere chiar el”

La doar cateva ore mai tarziu, presa de specialitate, vuieste despre faptul incredibil, ca Tudor Simota si a anuntat prin cerere catre Vice Presedintele ONJN ( ca presedinte inca nu exista), „suspendarea raportului de serviciu”, avand in vedere ca acesta a.c.Tudor Simota a „remarcat ca se considera ca prezenta dumnealui la serviciu, poate fi interpretata ca o presiune asupra angajatilor DGSC, in defavoarea realizarii obiective si  eficiente a actiunilor de control extern existente in ONJN”

Doar ca, in aceeasi zi, in aceeasi data, 16.11.2022, ca un facut al destinului, Ministrul Afacerilor Interne, vajnicul politist ce vegheaza la linistea si siguranta noastra, Lucian Bode, in procesul de metamorfozare din om in molusca nevertebrata, se pare ca il reataseaza pe adjunctul lui Simota inapoi la DNA sau pentru ca nu a fost cuminte la ONJN, cine stie prin ce structura incetosata a Romaniei in vederea combaterii de acolo a coruptiei ce nu se poate vedea.

Asta l-a determinat pe Tudor Simota sa se duca sub influenta bauturilor alcolice intr-un asa zis control intr-un cazino din Bucuresti. Asta l-a incurajat pe cel ce se afla in spatele retelei lui Odeta Nestor sa se comporte ca un militian al anilor 90.

Asta a redat puterea unor grupuri puternice de interese ce luptau pentru controlul nestingherit al unei piete in valoare de 3 miliarde de euro declarati.

Natiunea asta este expusa permanent la orice. La dezastre naturale, la atacuri nucleare, la imbolnaviri in masa, la foamete, la magme sociale, la orice aproape. Dar va rezista, asa cum a rezistat in ultimii 2000 de ani.

Dar daca aceasta natie is va pierde identitatea prin vanzarea directa a semenilor, natiunea va disparea pentru totdeauna.

Intrebarea noastra care se naste din acest material este una singura : Cine sunt acei ministri care intr-o singura saptamana ataseaza si detaseaza personal din cadrul MAI la ordinele unor camatari si grupuri infractionale organizate?

Va urma.

Documentat si scris de Eugen Chiracu