In Romania, cadrul legislativ are in vedere o ierarhie a normelor. La baza acesteia sunt actele normative emise de administratia publica locala, cele emise de administratia publica centrala, urmate de Hotararile Guvernului, Ordonantele Guvernului, mai apoi de legile ordinare, legile organice iar in varful acestei ierarhii regasim Constitutia Romaniei si legile constitutionale. Rolul acestei ierarhii este ca in situatia unor conflicte sau a oricaror situatii legate de emiterea, adoptarea, interpretarea sau verificarea legalitatii unor norme, rezolvarea sa vina tot din lege si nu in functie de opiniile, sentimentele, parerile sau interesele unor persoane sau entitati. In ultima perioada insa legiuitorul roman pare sa nu fie in cea mai buna forma, unele acte normative sau prevederi din acestea fiind nelegale sau neconstitutionale si in unele cazuri pur si simplu absurde. Sa fie vorba de incompetenta sau rea-vointa?
Obligativitatea purtarii mastii, mai nou si in spatiile deschise
Obligativitatea purtarii mastii in spatii publice deschise este prevazuta in art.1 pct.1 al Hotararii CMBSU nr. 24/2020, insa art. 13 din Legea 55/2020 impune obligativitatea purtarii mastii numai in spatiile publice inchise. Masura este nelegala deoarece aceasta nu poate fi impusa decat prin actul normativ superior, in speta Legea 55/2020 si nu prin actele normative de rang inferior, cu atat mai putin printr-un act administrativ. Mai mult, purtarea mastii de protectie in spatii deschise este in mod vadit neconstitutionala deoarece aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului, conditionand libera circulatie a cetatenilor de purtarea unui articol vestimentar.
Obligativitatea purtarii mastii fie in spatii publice inchise sau in cele deschise creaza costuri insemnate pentru cetateni avand in vedere ca recomandarea medicala este ca masca sa fie inlocuita la un interval de 4 ore. Daca o masca se schimba la 4 ore, putem prezuma faptul ca o persoana o poarta in medie 10 ore/zi, ceea ce la un cost mediu al mastii de 3 lei duce la 7,5 lei /zi inmultit cu 30 de zile duce la un cost de 225 lei/luna. Avand in vedere ca salariul minim brut pe economie in Romania este de 2080 de lei pe luna, un procent de 10% va fi cheltuit pe purtarea mastii. Insa, indiferent de suma, dreptul la sanatate nu poate fi ingradit. Conform Constitutiei Romaniei, cetatenii datoreaza taxe si impozite, pe baza carora statul are obligatia de a asigura drepturile si libertatile prevazute de Constitutie. Obligarea cetatenilor de a cheltui sume de bani ca urmare a unei situatii de criza, nu este legala. Mai mult, nu pot fi stabilite sarcini pecuniare cu titlu obligatoriu pentru cetateni decat prin taxe si impozite, nu atunci cand beneficiarul acestor obligatii este reprezentat de societati comerciale ce sunt constituite in vederea obtinerii de profit.
+/-Cate persoane din Romania au venituri suficiente pentru a respecta intocmai aceste masuri? Cate persoane poarta o masca mult peste termenul recomandat sau chiar si mai multe zile sau saptamani? Daca masca este purtata peste termenul recomandat sau reutilizata mai este eficienta?
Ajungem astfel si la proprietatile acestei masti. In prezent nu exista o reglementare pentru a verifica conformitatea mastilor de protectie, majoritatea tipurilor de masti puse in vanzare mentioneaza clar faptul ca nu sunt dispozitive medicale sau echipament de protectie si ca nu protejeaza impotriva virusilor (inclusiv SARS-CoV2).
+/-In aceste conditii sunt oare toate mastile la fel? Deci putem purta si masti de bumbac si din material sintetic, si cu doua straturi, si cu trei straturi, si cu un singur strat, si cu imprimeu cu floricele si suntem la fel de protejati, dar sa le schimbam la 4 ore.
Statul roman ar trebuie sa asigure cetatenilor garantia faptului ca mastile puse in vanzare respecta normele medicale impuse si sa interzica orice alta masca de protectie vanduta in farmacii sau in alte puncte de vanzare. Libertatea de a pune in vanzare masti de protectie ce nu protejeaza sanatatea, nu reprezinta numai o antiteza gramaticala, dar si un pericol pentru sanatatea cetatenilor, in conditiile in care nu exista niciun act normativ care sa specifice tipurile de masca verificate in sens medical.
In prezent insa obligativitatea purtarii mastii nu face altceva decat sa creeze o obligatie in sarcina cetateanului, generata de un pericol constatat de stat, pe care acesta din urma a fost incapabil sa il gestioneze, in final cetatenii find cei afectati si de virus, dar si de masurile obligatorii impuse de stat.
Scenarii galbene, rosii si alte masuri nelegale
Drepturile si libertatile fundamentale ale omului sunt incalcate in mod repetat si cetatenii sunt discriminati. Interdictia de a organiza si desfasura activitati in cadrul cinematografelor, institutiilor de spectacole si concerte incalca deopotriva dreptul la libertate economica si egalitate a celor ce detin astfel de afaceri si dreptul de acces la cultura al cetatenilor, ce nu mai pot beneficia mijloacele prin care isi pot dezvolta spiritualitatea nationala si universala. Este de asemenea incalcat si dreptul la libertate economica si egalitate a celor ce detin astfel de activitati comerciale.
Suspendarea activitatilor didactice incalca dreptul la invatatura, dar si la egalitate intre cetateni in conditiile in care copiii ce provin din categori defavorizate si nu numai, nu pot beneficia deloc la accesul la invatatura online, fiind de notorietate faptul ca statul a esuat in a le garanta cetatenilor mijloacele economice prin care sa aiba la dispozitie internet si mijloace fixe de conectare. In anumite situatii, Statul a esuat in a oferi chiar profesorilor mijloacele prin care acestia isi pot exercita profesia. Chiar si in ipoteza in care am admite faptul ca toti cetatenii beneficiaza in mod egal si unitar de conectivitatea online, invatamantul online ar fi trebuit mai intai reglementat in Legea Invatamantului pentru ca o astfel de masura sa fie legala.
Trebuie observat ca masurile prevazute in Hotararile CMBSU nr. 24 si nr. 25 sunt luate ca urmare a cresterii ratei de incidenta a raspandirii virusului SARS-CoV2. In primul rand nu exista niciun fundament stiintific, medical sau legal pentru aceasta. Trebuie mentionat inca o data ca in Romania nu a fost decalrata epidemie pana in acest moment. Avand in vedere faptul ca Ministerul Sanatatii nu a declarat epidemia pe teritoriul Romaniei, o astfel de rata de incidenta nu are niciun fel de valoare juridica si cu atat mai putin medicala, cata vreme epidemia se declara atunci cand numarul de imbolnaviri atinge nivelul endemic.
In al doilea rand, rata de incidenta este stabilita la nivel estimativ, deoarece mai intai ar trebui sa stim cu exactitate cati locuitori sunt intr-o zona sau alta. Singura masura pentru a stabili in mod exact numarul locuitorilor Romaniei este recensamantul. Mai mult, este de notorietate faptul ca in Bucuresti locuiesc mult mai multe persoane decat cele ce au domiciliul legal stabilit in Capitala. Masurile impuse nu pot viza o localitate pe baza unor calcule nefundamentate si prezumtive si cu atat mai putin pot stabili obligatii diferite pentru locuitorii Romaniei, cata vreme acestea reprezinta in fapt restrangeri de drepturi si libertati. De asemenea, rata de incidenta nu este prevazuta in cuprinsul Legii 55/2020, astfel incat nu se poate adauga la actul normativ de rang superior printr-un act administrativ si in baza extinderii legii sa fie restranse drepturi si libertati.
Incalcarea flagranta a legilor si a Constitutiei este prezenta inca de la inceputul acestei crize sanitare. Sa ne aducem aminte de situatia din martie cand a fost instituita stare de urgenta pe teritoriul Romaniei in lipsa declararii unei epidemii. Pandemia de COVID-19 a fost certificata pe teritoriul Romaniei prin Hotararea CNSU din data de 21 iulie 2020, pana la aceasta data nefiind justificate din punct de vedere legal masurile restrictive aplicate. Esecul autoritatilor nu trebuie pus in sarcina cetatenilor. Lipsa de coerenta, lipsa de transparenta ca sa nu mai vorbim de lipsa de competenta in elaborarea, adoptarea si aplicarea unor norme legale nu tine de puterea cetateanului. Multe dintre masurile adoptate pana in prezent par sa nu vina in sprijinul cetatenilor ci sa raspunda mai degraba unor interese economice sau politice.
In sensul celor enuntate mai sus am atacat Hotararea de Guvern 856/2020 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei si Hotararile Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta nr. 24 si nr.25 prin care sunt prevazute masurile mai sus amintite si nu numai, solicitand anularea acestor acte normativ-administrative. Cererea de chemare in judecata a fost inregistrata in data de 26.10.2020.
