În contextul crizei sanitare create de virusul COVID-19, conducerea statului român – prin președinție, guvern și ministerele aflate în subordine – a decretat starea de urgență, starea de alertă în care încă ne aflăm și a emis acte normative sau administrative succesive ce au restrâns drepturi și libertăți fundamentale. Toate aceste decizii și planurile de măsuri au fost adoptate la nivel înalt cu intenția declarată de a proteja populația țării de răspândirea molimei. Încă de la început, populația a receptat mesajul vital transmis de autorități și a respectat solicitările și recomandările însoțite adeseori de sancțiuni pecuniare.
”Lupta” obsesivă a reprezentanților statului român împotriva unui virus denumit ”noul coronavirus” despre care specialiștii în medicină au păreri în contradictoriu la nivel mondial, iar statistica oficială privind evoluția mortalității din România indică o scădere a numărului total de decese față de 2019, este nejustificată.
Potrivit comunicării oficiale a INSSE, în luna martie 2020, au fost înregistrate în total în România 22.591 de decese, cu 298 mai puține decât în anul precedent. Între acestea și cele 85 de decese de COVID -19, raportate de Grupul de Comunicare Strategică până la data de 31 martie. Culmea! Luna martie a marcat cel mai redus număr de decese din ultimii trei ani.
Sub paravanul ”luptei contra COVID-19”, aleșii din fruntea statului român alunecă încet și sigur pe topoganul luptei contra propriului popor. Deciziile exaltate și acaparatoare luate în ultimele luni au condus la prăbușirea economică a României și la creșterea numărului persoanelor fără venit, atingând un nivel fără precedent.
Declinul economic și împingerea forțată spre dispariție a modului firesc de a trăi în societate devin lege în România în timp ce ”noua normalitate” – purtarea obligatoriu a măștilor, distanțarea socială, interdicția de a merge la biserică, școala online, internarea asimptomaticilor, etc. – este impusă românilor când amenințător când cu zâmbetul pe buze ca și cum realmente continuarea vieții pe pământ ar depinde de toate acestea.
În plină desfășurare a evenimentelor negative, Organismul European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate (OCHR) a înaintat un MEMORIU către principalii factori politici cu putere decizională în privința gestionării crizei COVID-19.
La mai bine de o lună de zile de când OCHR s-a adresat cu o serie de întrebări președintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Ludovic Orban, Parlamentului României, ministrului Sănătății Nelu Tătaru și ministrului Afacerilor Interne Marcel Vela, a sosit și un răspuns. Ministerul Sănătății este singurul organ de specialitate din administrația publică centrală care s-a sinchisit să răspundă Memoriului, însă nu punctual.
În urma celor 7 șapte întrebări – esențiale pentru cetățenii României deseori subestimați – Ministerul Sănătății a răspuns evaziv, parțial sau deloc:
1. Avand in vedere Art 15, al 3, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ce prevede „Orice Înaltă Parte Contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze Secretarul General al Consiliului Europei şi asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare şi dispoziţiile Convenţiei devin din nou deplin aplicabile.”, va solicitam sa faceti publica informarea catre Secretarul General al Consiliului Europei precum si motivele ce au determinat masurile instituite si daca la aceasta data, dispozitiile Conventiei sunt din nou aplicabile?
Ministerul Sănătății răspunde că a participat ”la numeroase” (deci nu la toate!) video-conferințele organizate atât la nivelul Uniunii Europene cât și a Adunării Mondiale a Sănătății. Adică derogarea de la drepturile omului a fost făcută de președintele Iohannis pentru că ministerul nostru a fost câteodată online cu OMS-ul? Încă de la primul răspuns putem observa superficialitatea și lipsa de interes pentru binele românilor.
2. Conform declaratiei Directorului General al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, toate statele impactate de Pandemia declarata in 11.03.2020, aveau obligatia sa raporteze catre aceasta organizatie. Astfel va solicitam sa expuneti public toate raportarile facute de Romania cu privire la miscarile de mase umane din perioada 8-9 Aprilie 2020 intre Romania si Germania.
La a doua întrebare, Ministerul Sănătății a precizat că ”pandemia a fost declarată de OMS ca urmare a răspândirii COVID-19 în mai multe țări, inclusiv România pe data de 11.03.2020”. Ceea nu reiese de pe nicăieri este fix ceea ce ne interesează: În baza căror statistici s-a decis că și în România trebuie declarată pandemia alături de alte state? Spun ei că ”în baza creșterii exponențiale a cazurilor la nivel mondial și a numărului mare de decedați pe teritoriul României a fost instituită starea de urgență, pe 16.03.2020.” Foarte vag și răsuflat acest răspuns. Stau și mă gândesc, dacă în luna martie când a fost declarată starea de urgență cu scopul de a preveni cât mai mult răspândirea virusului și implicit limitarea cazurilor mortale am avut cel mai redus număr de decese din ultimii trei ani și cele mai puține cazuri de infectări și decese în raport cu celelalte state, care este justificarea stării de urgență în România? Și de ce în urma acestei măsuri extreme în loc să scadă sau să se mențină sub control situația epidemiologică aceasta a ”explodat” în rapoartele oficiale?
În mijlocul pandemiei (perioada 8-9 aprilie) când “Sabia lui Damocles” atârna deasupra capului populației prin terorizarea cu moartea iminentă din cauza virusului și amenzile usturătoare, iată că nu exista o statistică pentru “sclavii” plimbăreți prinși în horă românească pe plaiuri germane. ”Pentru solicitarea formulată la punctul 2 Ministerul Sănătății nu deține datele solicitate.” – s-au scuzat mai marii. Deci vor să credem că mișcările de mase România – Germania, n-au fost înregistrate, luate în evidență, când în proxima perioadă am fost acuzați de Germania că le-am îmbolnăvit țara? Ce ni se ascunde de fapt?!
3. Care este documentul emis de Ministrul Sanatatii si care este data emiterii si publicarii in Monitorul Oficial prin care este declarata, in mod oficial, Epidemia de Sars Cov 2 pe teritoriul Romaniei?
Surprizăăă! ”Ministerul Sănătății nu a emis nici un act normativ prin care să declare epidemie de SARS-CoV-2 pe teritoriul României.”
Dat fiind faptul că a recunoscut că nu a emis niciun act normativ prin care să declare epidemia în România, înseamnă că recunoaște și că starea de urgență nu a fost legală! Și acum ce? Credeți că impertinența se plătește? Cine, ce-o să le facă?! Li se va micșora salariul său li se vor tăia pensiile speciale pentru că s-au jucat cu viața și libertatea unui popor întreg? Visați că e gratis! Ei știau dinainte că nu pățesc nimic.
4. Care este dovada statistica si/sau medico-stiintifica care atesta baza si fundamentul declararii epidemiei?
”Declararea unei epidemii se realizează atunci când numărul de cazuri de îmbolnăvire înregistrate la un moment dat într-o regiune crește peste nivelul așteptat (endemic).” Atenție! Ministerul Sănătății ne vorbește despre cazurile de îmbolnăvire și nu despre cazurile de infectare!
Conform DEX, infecție înseamnă procesul rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau viruși), iar cel infectat este contagiat, contaminat, molipsit.
În schimb, boală apare în DEX ca fiind o tulburare a stării normale a unui organism (uman sau animal); maladie; afecțiune. Iar boala poate fi de cauză infecțioasă, epidemică, de piele.
Deci, nici atunci când se fac testări pentru depistarea virusul COVID-19 și apar cazuri noi ”alarmante”de persoane infectate cu noul coronavirus nu există motiv pentru a declara stare de epidemie. Fiindcă Grupul de Comunicare Strategică ne furnizează mereu rapoarte cu numărul persoanelor infectate și nu pe cel al persoanelor îmbolnăvite de COVID-19. A fi infectat de un virus nu e același lucru cu a fi bolnav. Cel mai bine poate fi exemplificat în cazul asimptomaticilor: persoane care s-au infectat, molipsit cu SARS-CoV-2, dar habar nu au pentru că nu prezintă nici un simptom al bolii. Deci nu sunt bolnavi.
5. Care sunt masurile intreprinse de autoritatile competente in vederea clarificarii numarului de decese „de Covid19” raportate la acest moment de Ministerul Sanatatii si Grupul de Comunicare Strategica, avand in vedere declaratiile Secretarului de Stat in Ministerul Sanatatii, Moldovan Horatiu si ale Ministrului Sanatatii, Nelu Tataru?
”La data de 19.06.2020 numărul deceselor raportate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile este de 1484” – spune Ministerul Sănătății. Dar din cele 1484 de decese cauzate de bolile transmisibile nu ne spune cu exactitate și nici măcar pe departe câte sunt din cauza COVID-19 și câte din alte cauze precum HIV, hepatite, etc.! Oare să fi omis intenționat?
6. Care sunt motivele ce au stat la baza emiterii unui Ordinului de Minstru nr. 436/2020 pentru aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus (SARS-CoV2) in vigoare de la 13 martie 2020, act administrativ ce interzice AUTOPSIEREA PERSOANELOR DECEDATE DE COVID 19 ?
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 436/2020 pentru aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienților cu noul coronavirus a fost modificat prin OMS 570/06.04.2020 prin care se menționează că ”medicul legist se va deplasa la unitatea sanitară pentru a vedea decedatul numai dacă se solicită de către organele judiciare”. Asta înseamnă că fără solicitarea unui procuror sau a unui judecător, medicii pot declara ce vor la cauza decesului fără a fi obligați de a demonstra.
Mai exact, medicii au fost scutiți de responsabilitate și li s-a dat mână liberă să bifeze masiv COVID-19 la cauza moții. Nimic nu mai este transparent pe plaiul mioritic de la data declarării epidemiei în România. Realizați că și crimele au putut fi mușamalizate cu ușurință datorită acestui Ordin de Ministru? Se vorbește despre astfel de cazuri petrecute în județul Suceava, când în sacii de la morga sunau telefoanele pacienților pe jumătate morți…
7. Care sunt motivele ce au stat la baza emiterii documentului administrativ denumit „ DEFINITII DE CAZ (..) publicat pe siteul INSP (Vizualizează document AICI) unde se face mentiunea „Deces la pacient confirmat cu COVID-19. Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului. Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.”
Ați văzut vreodată cum arată linia aceea continuă pe monitorul aparatului la care este conectată o persoană atunci când pulsul dispare? —— Așa este și răspunsul la întrebarea 7: mort, inexistent!
Totuși, nu-i greu de dedus răspunsul, greu este de pronunțat. Creșterea semnificativă a cazurilor de infectați, internați la ATI și decedați servesc de minune intereselor meschine. Numai dacă ne uităm puțin la sectoarele care au avut de câștigat de pe urma ”pandemiei” românești până acum, vom vedea în primul rând farmaciile: măști, medicamente, dezinfectanți și alte produse de igienă. Asta în timp ce restul sectoarelor economice se duc la vale. S-au amânat alegerile locale și au fost programate pentru luna septembrie. Cine știe dacă nu se vor amâna din nou, pentru că starea de urgență este pedeapsa cu care ne tot amenință președintele României, de această dată având la bază legislație și motive ”reale”. Și nu în ultimul rând, mult râvnitele finanțări europene, care nu sunt altceva decât îndatorarea românilor pe alți zeci de ani de acum înainte.
Și ca tabloul ignoranței să fie perfect disimulat până la capăt, s-a trezit prim-ministrul Ludovic Orban în calitate de președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență să emită o Hotărâre de Guvern în data de 21.07.2020 prin care certifică în România pandemia de COVID-19 declarată de Organizația Mondială a Sănătății pe 11.03.2020. Ca și cum ”expertul” Ludovic și-ar fi petrecut ultimele cinci luni din viață analizând și trecând prin filtrul celor trei funcții ale sale de prim-ministru, ”președinte al situațiilor de urgență” și mai nou ”certificator de pandemii” ca să poată confirma molima. Despre faptul că în România situația nu este comună cu cea din alte state afectate cu adevărat de noul coronavirus, am vorbit în rândurile de mai sus. Dar asta prea puțin contează pentru îmbogățiții în funcții de prin palatele din București. După părerea mea, singura boală certificată de care suferim noi românii este vanitatea. Dorința de a face impresie și de a ne da importanți în față altora chiar și în momente degradante de boală și cu prețul stigmatului de ”infecți”, este mai presus decât prezervarea demnității umane și naționale.
Viorela Gherasim
MEMORIU COVID – (VIZUALIZEAZĂ DOCUMENT)
HOTĂRÂRE 36/21.07.2020 – (VIZUALIZEAZĂ DOCUMENT)
RĂSPUNS MINISTERUL SĂNĂTĂȚII – O.C.H.R. – (VIZUALIZEAZĂ DOCUMENT)
CNSCBT – DEFINIȚII CAZ COVID 19 – (VIZUALIZEAZĂ DOCUMENT)
