Dreptul la viață nu înseamnă interdicția legiferată și pedepsită prin normele penale de a omorî. Înseamnă orice element constitutiv al unei acțiuni premergătoare protecției vieții, precum și prevenirii oricăror acte ce ar putea pune în pericol viața omului. A împinge o ființă umană la situații prin care aceasta este forțată să întreprindă acte ce i-ar putea pune în pericol viața este tot o încălcare a dreptului la viața.
Prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, statele semnatare s-au obligat să protejeze dreptul la viață și ființa umană întru totul, iar în concret:
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta Declarație fără niciun fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice alta opinie, de origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte împrejurări.
În afară de aceasta, nu se va face nicio deosebire după statutul politic, juridic sau internațional al țării sau al teritoriului de care ține o persoană, fie că această țară sau teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte limitări a suveranității.
Cu privire la viața:
Articolul 3
Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei sale.
Articolul 14
În caz de persecuție, orice persoana are dreptul de a căuta azil și de a beneficia de azil în alte țări.
Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezulta în mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acțiuni contrare scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite.
Conform UNHCHR, milioane de sirieni și-au părăsit căminele începând cu anul 2011, odată cu începutul „primăverii arabe”, magma socială ce a generat în consecință un razboi civil în aproape toate țările orientului mijlociu implicate.
La acest moment, în tabăra de Refugiați din deșertul Zaatari, Iordan, se afla caminele improvizate a aproximativ 3 milioane de sirieni, bărbați, femei și copii.
Europa a primit în vara anului 2015 aproximativ 300,000 de imigranți Refugiați din fața războiului civil sirian.
Opinia noastră, bazată pe informațiile schimbate cu membri Amnesty, Human Rights Watch și UNHCHR este aceea că până la finele anului 2016, UE va fi nevoită să primească și să organizeze aproximativ 2,5 milioane de imigranți provenind din Orientul Mijlociu și Africa Centrală.
Ne exprimam astfel disponibilitatea pentru o acțiune concertată împreună cu organismele guvernamentale competente, pentru a organiza și institui măsuri și soluții sustenabile, în vederea prevenirii unor situații regretabile și non-conforme actelor normative internaționale, cu privire la respectarea drepturilor omului.
