La data de 28.05.2019, pe website-ul Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, a fost publicat un material semnat de numitul Sorin Dumitrașcu, la adresa unei persoane private de libertate.
Acest material poate fi găsit aici : https://fsanp.ro/2019/05/28/bine-ai-venit-acasa-liviu/ .
Având în vedere prevederile,
Art 2 , al 1
Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale, cu recomandările Consiliului Europei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare si
Art 6, al 1, lit c)
(…) elaborează strategia de aplicare a regimului de executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate, urmăreşte transpunerea ei în practică, potrivit principiilor privind respectarea demnităţii umane, exercitarea drepturilor de către deţinuţi, persoane internate şi arestate preventiv din unităţile din subordinea sa, interzicerea supunerii la tortură, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum şi interzicerea discriminării
din HOTĂRÂREA nr. 756 din 12 octombrie 2016, pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cunoscând prevederile art 1, alin. 3 din Constițutia României, art 1 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului, art 3 din CEDO precum și celelalte acte normative ce protejează demnitatea umană, citind și analizând textul publicat și asumat de către lucrători ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, considerăm că intră în imediata DVS competență efectuarea de verificări asupra următoarelor aspecte:
- În contextul garanțiilor pe care Administrația Națională a Penitenciarelor trebuie să le respecte, persoanele private de libertate ce se află în custodia și deținerea acestei institutii publice, nu pot fi supuse la niciun fel de act ce le-ar putea afecta demnitatea și/sau integritatea fizică sau psihică.
Mențiunile unui înalt lucrător al acestei instituții, instituție de o însemnătate evidentă în raportul acesteia cu societatea civilă, cu privire la condițiile precare ale dețentiei, referindu-se la supraaglomerare și mucegai, nu fac decât să instituie pe de o parte o stare de neîncredere în acest sistem integrat de protecție socială, iar pe de altă parte confirmă atât lipsa condițiilor minimale de dețentie cât și expunerea persoanelor private de libertate la afecțiuni fizice și psihice.
(….Poate te mira ca-i cam ingust, ori ca-i olecuta de mucegai sau ca-s prea multi colegi in camera. Preocupat fiind cu amnistii si gratieri, desi aveai pe mana banii tarii, ai uitat sa repari puscariile si sa le aduci aprope de nivelul vilelor pe care le vedem uneori filmate discret din drona. Nu credeai ca ti se intampla si tie justitie…..)
- Denumirea unităților de dețentie aflate în subordinea ANP, « Pușcării », și numirea persoanelor private de libertate « infractori », arată confirmarea unor acțiuni prezente sau viitoare discriminatorii, rolul acestei instituții și implicit a lucrătorilor încadrați ca și funcționari publici, fiind în principal acela de deținere/custodiere, dar ca și rol secundar fiind reintegrarea și reinserția socială a persoanelor deținute.
Dacă, din textul publicat rezultă intenții cu caracter discriminatoriu, ințentii cu caracter instigator, dar mai ales sintagme denigrante la adresa unei persoane ce se află în executarea unei pedepse privative de libertate, aceste afirmații și sintagme fiind susținute atât în scris cât și verbal de Președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, atunci rolul și scopul înființării acestei instituții nu se mai regăsește nici în fapt și nici în drept, actele normative ce o reglementează devenind goale de conținut.
(..)Camera o gasesti asa cum ai lasat-o cand ai redus de vreo 3 ori banii de investitii pentru penitenciare in timp ce plangeai si te smiorcaiai la televizor de mila miilor de infractori condamnati pe nedrept pentru crime, talharii, violuri, hotii si alte blestematii. O sa-i cunosti mai bine si-o sa plangeti impreuna(..)
(…)Intre timp, noi cu ale noastre. O sa incercam sa ne vedem de viata si-o sa traim in lumea asta pe care tu ai incercat sa ne-o furi ca sa scapi de puscarie, dupa ce, printre altele nestiute, ai furat de la copii si asistati social ori din fondurile europene ca sa dai la partid ori sa-ti umfli conturile.
- Aspectele menționate de numitul Sorin Dumitrașcu cu privire la posibilitatea deținutului de a fi violat în incinta penitenciarului unde își execută pedeapsa privativă de libertate, dar mai ales solicitarea în scris a acestuia de a « avea grija» adresată direct persoanei condamnate, prezintă un aspect deosebit de grav: activitatea serviciului însărcinat cu prevenția și înlăturarea infracțiunilor contra integrităţii corporale sau sănătăţii, precum și a infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale din cadrul ANP, la nivel național, devine nulă și nu mai poate fi considerată o metodă eficientă în ceea ce privește securitatea fizică și psihică a persoanelor custodiate.
În textul la care facem referire, regăsim aspecte ce pot fi asimilate instigării la fapte reprobabile social, iar aceste aspecte sunt susținute de reprezentantul angajaților instituției ce are obligația respectării drepturilor fundamentale ale omului, angajați ce au la rândul lor obligația de a asigura paza și ordinea, siguranța și protecția în rândurile populației penitenciare din România.
(…)Ai grija, insa, nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu! In puscarie, nu e ca la Parlament, iar ziaristii nu ti-ar face nimic din ce s-ar putea gandi noii tai colegi. Sper! Mai ales ca, apropo, in pofida recursului compensatoriu care-a eliberat mii de infractori, au mai ramas vreo 2500 de violatori in puscarii.(…)
(…)Intre timp, noi cu ale noastre. O sa incercam sa ne vedem de viata si-o sa traim in lumea asta pe care tu ai incercat sa ne-o furi ca sa scapi de puscarie, dupa ce, printre altele nestiute, ai furat de la copii si asistati social ori din fondurile europene ca sa dai la partid ori sa-ti umfli conturile.(…)
- 4. Atunci când un funcționar public afirmă, susține și chiar descrie aspecte și elemente ce pot provoca stări de teamă și presiune psihică, reprezintă în concordanță cu prevederile statutului funcționarilor publici, o aversiune vădit ostilă față de persoanele asupra cărora acesta are în exercitare atribuțiuni de serviciu asimilate siguranței naționale. Totodată, folosirea unor informații ce sunt de natură să creeze frică în rândurile populației penitenciare, prin amintirea nivelului de periculozitate la care deținutul poate fi expus, în condițiile în care siguranța deținerii nu este imparțială, este o amenințare cu acte de violență.
Acest fapt reiese din următoarele sintagme folosite de președintele Federației Sindicatelor din ANP :
(…) in timp ce plangeai si te smiorcaiai la televizor de mila miilor de infractori condamnati pe nedrept pentru crime, talharii, violuri, hotii si alte blestematii. O sa-i cunosti mai bine si-o sa plangeti impreuna.(…)
Ai grija, insa, nu mai invita pe nimeni la baie, Liviu! In puscarie, nu e ca la Parlament, iar ziaristii nu ti-ar face nimic din ce s-ar putea gandi noii tai colegi. Sper! Mai ales ca, apropo, in pofida recursului compensatoriu care-a eliberat mii de infractori, au mai ramas vreo 2500 de violatori in puscarii.(…)
Având în vedere însemnătatea tratatelor internaționale cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului la care România este parte semnatară, având în vedere importanța existenței unor actori independenți ce monitorizează pro-bono respectarea acestor drepturi, precum această organizație, având în vedere că sancțiunea pedepsei cu închisoarea are ca rol principal reeducarea și reintegrarea în societate a persoanelor care au încălcat legea penală, conform recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii și a Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale amendată de Protocolul nr. 11 însoţită de Protocolul adiţional şi de Protocoalele nr. 4, 6, 7, 12 şi 13, considerăm inadmisibil și inacceptabil ca acest tip de atitudine să fie tolerat în interiorul singurei instituții ce are ca principal obiectiv custodia persoanelor private de libertate. În principiu, O.C.H.R., ținând cont de o serie de recomandări în materie, respectiv Recomandarea Consiliului Europei nr. (87) 3 asupra Regulilor Europene privind Penitenciarele, Recomandarea nr. R (89) 12 cu privire la educaţia în penitenciare, Recomandarea Comitetului de Miniştri ai statelor membre referitoare la Regulile Penitenciare Europene, Rec(2006)2, si alte recomandări ale Consiliului Europei ce au în vedere politica sau practica penitenciară, de exemplu referitoare la educaţie, sănătate, liberare condiţionată, subliniază faptul că dacă funcționarii publici ai Administrației Naționale a Penitenciarelor procedează astfel, atunci întregul sistem penitenciar devine ineficient și ar trebui supus unei analize coerente și minuțioase.
Aplicarea pedepselor a avut o evoluţie complexă de-a lungul istoriei, căutându-se în permanenţă identificarea celei mai eficiente modalităţi de intervenţie pentru atingerea obiectivelor majore ale justiţiei penale: prevenirea dezvoltării fenomenului infracţional şi resocializarea persoanelor condamnate. În acest sens, s-a recurs la folosirea unor metode diversificate, începând cu tortura, exterminarea fizică, munca silnică şi ajungându-se, în prezent, la tratamentul penitenciar direcţionat spre reabilitarea şi resocializarea persoanelor private de libertate.
Privarea de libertate s-a dovedit a fi, în general, cel mai eficient mijloc de pedepsire dintre cele utilizate până acum, însă impactul puternic al acesteia nu poate fi ascuns sau ignorat. Se constată tot mai puţine rezultate pozitive şi, în special, creşterea recidivei, care duc la concluzia că şi acest mijloc de pedepsire, în forma utilizată astăzi, se îndreaptă spre eşec.
Practic, activitatea de reeducare desfăşurată cu persoanele private de libertate trebuie continuată şi după eliberarea acestora din penitenciar, prin prevenirea marginalizării sociale a fostului deţinut. Aceasta din urmă presupune, din partea comunităţii, un proces de resocializare care constă într-un fenomen de abandonare a unor convingeri şi atitudini anterioare, de stigmatizare şi excluziune socială a fostului condamnat şi de învăţare şi adoptare de noi concepţii şi comportamente în ceea ce priveşte percepţia fostului deţinut în cadrul comunităţii.
Dar, în condițiile în care reprezentantul oficial al angajaților sistemului penitenciar prezintă sincope la un asemenea nivel, aspecte afișate și susținute cu o auto-suficiență îngrijorătoare, înseamnă că întreg ansamblul financiar consumat anual pentru finanțarea acestei instituții, din bugetul public, reprezinta cea mai mare pierdere economică a Romaniei a tuturor timpurilor.
Considerând toate aceste aspecte, Organizația OCHR a înaintat sesizare penală către organele judiciare abilitate.
Eugen Chiracu, Dorinel Stefan
